La ieșirea din Penitenciarul Târgșor, Elena Udrea a declarat că va merge mai întâi acasă și că le cere iertare familiei și prietenilor pentru situația în care a ajuns, însă că nu își cere iertare pentru acuzațiile care i se aduc.
„Nu a fost ușor! Eu nu am fost surprinsă (că s-a ajuns la arestarea ei – n.r.), știam ce mă așteaptă de un an și ceva și știam ce se poate întâmpla când o parte a justiției se lasă controlată de politic sau de orgolii personale”, a spus Elena Udrea.
Elena Udrea a spus că va merge acasă, se va întâlni cu prietenii și cu familia, cărora le cere iertare pentru că i-a făcut să sufere, însă a precizat că „nu cer iertare pentru acuzațiile care mi se aduc”.
„Îi mulțumesc lui Traian Băsescu că a continuat să creadă în mine”, a mai spus Udrea, care a precizat că nu a comunicat telefonic cu fostul președinte de când a fost arestată.
Elena Udrea a vorbit și despre presupusa amenințare cu moartea pe care a primit-o în arest și a explicat că a informat autoritățile de la Târgșor, pentru că amenințarea se referea la momentul când ea urma să ajungă în peniteniciar.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a mai dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu și în cazul fostului președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja și a lui Tudor Breazu.
„Admite contestațiile formulate de inculpații Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel și Breazu Liberiu Tudor împotriva încheierii din 23 aprilie 2015, pronunțată în dosarul nr. 1532/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală. În baza art. 348 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 207 din Codul de procedură penală cu referire la art. 242 alin. 2 raportat la art. 218 din Codul de procedură penală, înlocuiește măsura arestului preventiv a inculpaților Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel și Breazu Liberiu Tudor cu măsura arestului la domiciliu, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, urmând să verifice periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile măsurii preventive a arestului la domiciliu”, se arată în decizia ICCJ.
Instanța a dispus punerea în libertate de îndată a lui Udrea, Obreja și Breazu, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză, aceștia urmând să fie plasați în arest la domiciliu la locuințele lor din București. Elena Udrea era arestată preventiv, în dosarul „Gala Bute”, din 25 februarie, Rudel Obreja a stat în arest din 5 februarie, iar Tudor Breazu din 8 februarie.
Decizia este definitivă și urmează să fie comunicată unităților de detenție în care se află cei trei, respectiv Penitenciarul Târgșor pentru Elena Udrea, Penitenciarul Rahova pentru Rudel Obreja și Arestul Secției 19 Poliției pentru Tudor Breazu.
Pe durata arestului la domiciliu, Udrea, Oreja și Breazu trebuie să nu părăsească imobilul unde locuiesc fără permisiunea instanței, să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori sunt chemați, să nu comunice cu ceilalți coinculpați și cu martorii din dosarul „Gala Bute”.
De asemenea, aceștia sunt obligați să informeze unitatea de poliție care îi va lua în supraveghere și instanța, în situația în care părăsesc imobilele în care stau în arest la domiciliu, pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente și pentru motive întemeiate.
Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgșor, județul Prahova, din Arestul central al Poliției Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în 21 aprilie, în dosarul cunoscut sub numele de „Gala Bute”.
Alături de fostul ministru, în fața instanței au ajuns și fostul ministru Ion Ariton, fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă.
Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului „Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.
Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI.
Anchetatorii au mai stabilit că Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiți lui Tudor Breazu. Plățile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societății Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
În 2011, Udrea ar fi cerut și primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.
După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările față de Elena Udrea pentru infracțiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive, întocmite pentru a disimula originea infracțională a banilor.
Elena Udrea este urmărită penal și în dosarul „Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanța a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul „Gala Bute”.