EPIDEMIE de ZOMBIE în Câmpia Turzii.Tinerii drogați BÂNTUIE prin parcuri sau după blocuri. Parcă dau probă pentru un film DESPRE APOCALIPSĂ

Municipiul Câmpia Turzii a intrat în atenția polițiștilor și procurorilor, dar și a Avocatului Poporului, după apariția unor filmulețe cu tineri care ar fi consumat drogul K2/Zombie. În timp ce autoritățile locale susțin că problema nu mai există, în urma arestării a doi dealeri, reprezentanții instituțiilor de învățământ rămân vigilenți.

Mai multe filmulețe au surprins tineri zăcând pe scaune în zona Gării ori pe băncile din parcuri, inerți și albi la față ca niște saci cu făină sau care se mișcau de parcă tocmai și-ar fi băgat degetele în priză. Alții, care stăteau aplecați, fără reacție sau mergeau cu spatele și păreau gata să cadă, de parcă abia și-ar ține echilibrul pe o sârmă ancorată la mare înălțime. Sau unii care aveau mișcări incontrolabile, convulsive, ca și când ar da o probă pentru un film horror despre Apocalipsă.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Toți au ceva în comun: consumaseră drogul K2/Zombie intrând, astfel, în atenția ofițerilor de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate și a procurorilor DIICOT Cluj care au supravegheat un an orașul, înainte de a prinde și aresta doi dintre dealeri, unul fiind Baghera, zis și „Lordul drogurilor”.

Efectele îngrozitoare ale drogului zombie

„Nu-i mai găsești prin centru sau pe la Gară, dar mergeți seara pe strada Oțelarilor, în spatele blocurilor muncitorești. E plin de ei acolo, drogații, te și sperii, sunt care sunt elevi de școală, sunt și mai mari,” se plânge o femeie, aflată pe strada Aurel Vlaicu, din zona centrală.

Pe Oțelarilor, blocurile cu patru etaje încremenite în comunism, rezistă alături de blocuri modernizate și vopsite în culori diverse. Un pasaj cu pereții gri din beton, coșcoviți și acoperiți de graffiti, face trecerea de pe trotuar spre spatele blocului.

„Nici Poliția nu vine seara pe aici. Am auzit că ce fac ăștia pe aici… Da, fumează din alea, de nu mai știu de ei. Nu ai ce ieși din bloc,” șoptește o femeie, aruncând priviri rapide în jur.

Un bărbat în vârstă, care locuiește în zona Gării, a văzut de mai multe ori tineri aflați sub influența substanțelor psihotrope, dar nu a avut curaj să se apropie.

„După ce am văzut unul din ăștia ziua în amiaza mare, cum își smucea mâinile, nu am mai avut curajul să trec cu nepoțica cu bicicleta. Nu erau beți, un bețiv nu se comportă așa. Nu știi pe ce lume e și ce poate să facă. Mai bine păstrezi distanța”, afirmă omul.

Câțiva elevi mai mari din oraș vorbesc stingheri despre fenomenul consumului de droguri. Toți știu că a existat, dar nimeni nu știe nimic concret. Părerea este, însă, unanimă: „cine vrea să încerce cu siguranță va găsi de unde”.

„Așa, din auzite, știm de droguri, dar nu știu pe cineva anume că vinde,” a spus un tânăr.

Un coleg îl completează precizând că traficul de droguri nu se face, totuși, în văzul lumii, în zonele unităților de învățământ.

„Să nu credeți că la Câmpia Turzii ieșim pe poarta școlii și putem cumpăra. Nu știu unde se vând, dacă se mai vând. Cu siguranță, dacă au fost acele imagini cu drogați, cineva le-a vândut substanțele, dar noi nu știm,” a menționat elevul.

Tot presa e de vină, că face din țânțar armăsar

Primarul Dorin Lojigan susține că, la fel ca în oricare subiect „cu potențial”, articolele de presă amplifică dimensiunile problemei, astfel că la Câmpia Turzii nu se poate vorbi despre „un fenomen al consumului de droguri”, ci mai degrabă despre câțiva tineri care au consumat substanțe susceptibile a avea efect psihoactiv, dar care, datorită intervenției BCCO și DIICOT, acum s-au oprit.

„Practic, odată cu arestarea celor doi indivizi, consumul de substanțe s-a sfârșit. În fiecare an, la nivelul județului Cluj se implementează o strategie anti-drog. Având în spate activitatea de avocat, am observat că acest fenomen, al consumului și traficului de substanțe stupefiante are o oarecare ciclicitate. Cât privește cazurile din orașul nostru, acestea au început în toamna anului trecut, cu sesizări răzlețe, însă au luat amploare în primăvara acestui an,” a declarat Lojigan corespondentului Mediafax.

Potrivit acestuia, consumul de substanțe psihoactive nu se perpetuează numai la Câmpia Turzii, ci este prezent în București, despre care spune că este „capitala heroinei din România” sau în Cluj-Napoca, orașul în care „etnobotanicele și marijuana sunt la ordinea zilei”.

„Câmpia Turzii nu este un teren propice pentru consumul de droguri. Vorbim, mai degrabă, despre un efect de lupă, care a fost amplificat de reportajele televiziunilor naționale. Astfel s-a propagat ideea conform, căreia, Câmpia Turzii ar fi capitala drogurilor, dar nu este așa. Am avut 5-6 cazuri de tineri care au consumat, dintre care doar doi sunt din Câmpia Turzii, iar restul din alte orașe și comune (Aiud, Luduș, Turda, Unirea). Uitați-vă că la Cluj-Napoca, raportul consumator pe cap de locuitori este mult mai mare, deci nu, Câmpia Turzii nu este un teren propice, iar astăzi, la Câmpia Turzii nu se mai consumă etnobotanice”, a menționat edilul.

Întrebat cum s-a implicat Primăria Câmpia Turzii în reducerea sau stoparea acestui fenomen, ce măsuri au fost întreprinse și cu ce rezultate, Dorin Lojigan a precizat că, încă de la începutul acestui an, instituția pe care o conduce a demarat un proiect anti-drog denumit „Fii responsabil, nu ești reciclabil!„, prin intermediul căruia inspectori ai Centrului Regional de Prevenție Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj au venit în oraș, pentru a purta discuții cu tinerii și cu părinții lor, în legătură cu efectele nocive ale consumului de substanțe stupefiante.

„Am organizat întâlniri cu elevii, inclusiv în școli și licee. În luna mai a acestui an, am întreprins un seminar pe această temă, la care au participat părinți, profesori, elevi și reprezentanți ai autorităților locale și județene. La acest simpozion a fost invitat și Sorin Oprea, șeful Agenției Naționale Antidrog, dar acesta a declinat invitația. Totodată, în zilele premergătoare descinderii BCCO și DIICOT la Câmpia Turzii, am formulat o adresă către DIICOT – Structura Teritorială Cluj pentru a-i informa și a le cere ajutorul în acest subiect. Cât despre rezultate, se văd chiar acum – consumul tinde spre zero, iar campaniile noastre de prevenire continuă până la sfârșitul anului,” a explicat primarul.

Pe de altă parte, directorul Liceului „Pavel Dan” Câmpia Turzii, Daniela Cristina Popa, percepe fenomenul consumului de droguri din oraș drept îngrijorător, care obligă reprezentanții instituțiilor din învățământ să rămână vigilenți.

„Nouă nu ni s-a semnalat niciun caz în care să fie implicat vreun elev al școlii noastre, dar avem la orele de dirigenție activități pe această temă. În luna mai s-a desfășurat o conferință cu tematică anti-drog și am transmis diriginților aspecte din lucrările acesteia, iar în școală s-a desfășurat, în colaborare cu Serviciul de Asistență Socială a Primăriei, o acțiune la care au participat și foști consumatori de droguri care au împărtășit din experiența lor. Am întrebat și la cabinetul medical școlar dacă s-au prezentat copii cu afecțiuni cauzate de consumul de astfel de substanțe, dar răspunsul a fost negativ,” spune Popa.

Numărul cazurilor aduse la spital e în scădere

Adrian Antal, managerul Spitalului Municipal Câmpia Turzii, a confirmat că la unitatea spitalicească pe care o conduce au fost aduși de către Poliție și Ambulanță tineri care consumaseră substanțe interzise și cărora li s-a acordat primul ajutor.

„Li s-au pus perfuzii și, după ce au fost stabilizați, au fost anunțați cei de la Poliție și aparținătorii și duși ori acasă ori, dacă s-a constatat că pacientul era foarte grav, s-a trimis la UPU Cluj-Napoca ori la Psihiatrie. În general, se stabilizau după administrarea perfuziilor”, povestește Antal.

Numărul persoanelor internate în primele opt luni la Unitatea de Primiri a Urgențelor (UPU) Cluj-Napoca pentru consum de substanțe psihoactive este de 186, în scădere față de anii anteriori, fiind documentate, pe bază de analiză rapidă, urme de cocaină, cannabis, THC, etnobotanice.

Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca, de care aparține UPU, au declarat corespondentului Mediafax că unitățile medicale asigură terapia complicațiilor, dar nu se pot implica în problemele sociale și de educație care determină, de cele mai multe ori, consumul de substanțe psihoactive.

„La nivelul UPU Cluj-Napoca, au fost înregistrate în primele opt luni ale acestui an 186 de urgențe medicale produse ca urmare a consumului de substanțe psihoactive, cele mai multe – 38, fiind în luna august. Numărul este în scădere față de anii anteriori, 2016 și 2017, când au fost 207, respectiv 219 în același interval. Consumul de droguri sau substanțe psihoactive reprezintă un pericol pentru orice individ și trebuie căutate soluții la nivel social pentru controlul consumului. Spitalele asigură terapia complicațiilor, dar nu se pot implica în problemele sociale și de educație care determină, de cele mai multe ori, consumul. La UPU Cluj-Napoca au fost documentate, pe bază de analiză rapidă, urme de cocaină, cannabis, THC, etnobotanice”, au spus sursele citate.

Potrivit acestora, din cele 186 de cazuri internate, 126 au fost tratate ca urmare a consumului de droguri la Clinica de Psihiatrie Cluj-Napoca, restul persoanelor fiind trimise acasă, deoarece nu necesitau internare.

Numărul persoanelor tratate la Psihiatrie a fost anul trecut de 226 și 175 în 2016, tot pe primele opt luni.

foto: youtube.com