Măsurile organizatorice stricte, destinate a limita răspândirea infecției cu noul coronavirus – în contextul pelerinajului desfășurat cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor – au provocat nemulțumirea Patriarhului Daniel, acesta considerând că le-au fost puse ”piedici” credincioșilor.
În replică, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a lansat un atac extrem de dur la adresa slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române, considerând că ortodoxia românească a rămas la nivelul de acum câteva mii de ani al cultului egiptean. Mai mult, Cristian Tudor Popescu a scris în articolul publicat pe site-ul republica.ro că ”șarlatanul Daniel” prostește oamenii, fiind doar un ”pescar de oameni cu prostovolul” și că ”ștăbimea Bisericii Ortodoxe Române a fost aliata lui Ucigă-l Toaca sub comunism”, turnându-i la Securitate pe credincioșii care se spovedeau. Însă acuzațiile lui Tudor Popescu nu s-au oprit aici.
Înalții prelați ortodocși au închis ochii la crimele regimului comunist și ”i-au cântat în strună lui Ceaușescu până în ultima clipă, ridicându-l în slăvi mai ceva pe ca Iisus Hristos”, în timp ce revoluționarii și martirii de la Timișoara erau numiți ”huligani” într-o scrisoare pe care BOR i-a transmis-o dictatorului chiar pe data de 19 decembrie 1989.
Episcopul Ignatie al Hușilor reacționează, la rândul său, în urma articolului publicat de Cristian Tudor Popescu, cerându-i acestuia să argumenteze toate acuzațiile la adresa BOR.
Episcopul Ignatie scrie, de la bun început, că nu a trăit ”pe viu” regimul comunist, fiind prea mic și, în consecință, nu putea fi părtaș cu un ” sistem totalitar, mincinos şi agresiv”, iar textul lui Cristian Tutor Popescu poate fi ”antologat în cartea răutății umane”.
Dar jurnalistul este comparat, apoi, chiar cu unul dintre torționarii regimului comunist, Eugen Țurcanu (n.red. – deținut politic; în pușcărie, Țurcanu, ținând cont de îndoctrinarea comunistă a acestuia, a devenit liderul unui grup de deținuți al cărui scop era maltratarea și torturarea altor deținuți, în scopul „reeducării” acestora în spiritul marxism-leninismului), iar textul publicat privit nu numai ”ca o diatribă trântită cu ciocanul agresivităţii verbale în capul adversarului”, ci și ca o ”convingere și crez de nezdruncinat”
”Am crezut că este vorba doar de o diatribă trântită cu ciocanul agresivităţii verbale în capul adversarului. M-am înşelat. Era ceva mai mult decât atât. Convingere şi crez de nezdruncinat. În răceala umedă şi întunecoasă a închisorii, pumnii „verbali” împotriva credinţei veneau prin Ţurcanu. În lumea claustrată de azi din cauza pandemiei, invectivele vin prin domnul Cristian Tudor Popescu. Îi cer iertare lui Dumnezeu pentru asprimea acestei asocieri şi îngăduinţă domnului Cristian Tudor Popescu pentru că am gândit în felul acesta. Din fericire, nu am fost martorul blasfemiilor proferate de Ţurcanu în închisoarea de la Piteşti, însă am nefericita ocazie să le aud, să le citesc şi să le văd, în variantă la fel de agresivă şi fidelă, în afirmaţiile domnului Cristian Tudor Popescu”, scrie Episcopul Ignatie al Hușilor, potrivit episcopiahusilor.ro.
Având în fundal cuvintele de „duh” ale domnului Cristian Tudor Popescu, mi s-a limpezit şi mai bine adevărul sumbru că lichidarea psihică a adversarului, prin folosirea unui limbaj agresiv şi compulsiv, constituia arma letală de care dispunea, sine die, orice torţionar comunist.
Episcopul Ignatie al Hușilor
Pornind de la expresia folosită de Cristian Tudor Popescu atunci când s-a referit la credincioșii ”păstoriți” de ÎPS Daniel – ”șarlatanul Daniel n-are nevoie de matematică, nici de logică – o dă direct, ca o strigătură pentru vitele ce le păstorește” -, Episcopul Ignatie al Hușilor îi cere jurnalistului să aducă și argumente în favoarea acuzației că mai-marii BOR au fost aliații dictatorului Ceaușescu.
Sunt destui ”văcari”, scrie episcopul, care erau copii în vremea regimului comunist, or aceștia nu pot fi asimilați, nicidecum, cu ”sistemul politic totalitar”.
”Care este argumentul că „ştăbimea Bisericii Ortodoxe Române a fost aliata lui Ucigă-l Toaca sub comunism”, atâta timp cât sunt atâţia „văcari” ai „vitelor” credincioase, care nici măcar nu au ştiut ce este comunismul ca sistem politic totalitar, pentru că erau doar copii la vremea respectivă? Mulţi dintre ei şi-au trăit prima tinereţe după anul 1989”, noteză Episcopul Ignatie în replica sa.
„Vitele” ştiu că vrăjmaşii „s-au sfătuit să doboare cinstea noastră, alergat-au cu minciuni” (Psamul 61, 4). „Vitele”, păstorite de „satanele în sutană”, ştiu că Domnul Hristos spune atât „nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiți; iertaţi şi veţi fi iertaţi” (Luca 6, 37), cât şi „Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar deştepţi ca şerpii şi integri ca porumbeii, Feriţi-vă de oameni” (Matei 10, 16-17) sau „Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte de voi M-a urât. Dacă M-au prigonit pe Mine şi pe voi vă vor prigoni” (Ioan 15, 18, 20).
Episcopul Ignatie al Hușilor trage și o concluzie tranșantă în textul său, scriind că regimul comunist este încă viu prin… ”comuniștii progresiști” care sunt alergici la ”tot ceea ce ține de dimensiunea credinței”.
Cristian Tudor Popescu este acuzat că ”scoate secera și ciocanul” împotriva celor care sunt ”incomozi” și pe care ”nu îi suportă”, recurgând la ”violență verbală” împotriva ”celor care cred în Dumnezeu şi în valorile Evangheliei”.
”Care este argumentul pentru afirmaţia că cei în sutană sunt satane, atât timp cât sunt cunoscuţi destui „popi” care îi hrănesc pe cei sărmani, mănâncă cu cei fără adăpost, îi susţin prin burse pe elevii sau studenţii merituoşi sau pe cei care au o situaţie financiară precară, le fac case celor săraci, îi redresează moral pe cei aflaţi în hăul deznădejdii şi îi slujesc pe cei bolnavi, bătrâni sau singuri, sau suportă „toleranţa” agresivă a bolşevicilor reciclaţi în progresişti, specializaţi în predici despre blândeţe şi iertare valabile doar pentru cei violentaţi verbal, crezând că victima are doar dreptul să tacă, nu să se şi apere?”, întreabă Episcopul Ignatie al Hușilor.
Care este argumentul, domnule Cristian Tudor Popescu, pe care vă bazaţi atunci când vă năpustiţi cu ură şi violenţă verbală asupra celor care cred în Dumnezeu şi în valorile Evangheliei? Doar pentru că sunt incomozi şi de nesuportat pentru dumneavoastră? Sau doar pentru că aveţi o poftă nestăvilită de a scoate cu orice preţ secera şi ciocanul împotriva lor? Sau doar pentru a ne reaminti că regimul comunist nu a murit şi comuniştii sunt printre noi, metamorfozaţi în progresişti cu alergie severă la tot ceea ce ţine de dimensiunea credinţei?
Episcopul Ignatie al Hușilor
”Care este argumentul personal sau general la care recurgeţi atunci când decideţi să nu vă asumaţi, spre destinderea dumneavoastră, afirmaţia lui Balzac că „omul puternic este întotdeauna simplu şi calm”?”, încheie înaltul prelat seria de întrebări la care Cristian Tudor Popescu este invitat, public, să răspundă.