Este sau nu este util sistemul Ro-Alert? Arafat răspunde criticilor: Unii au fost deranjați de mesaje
Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a precizat prin intermediul unei postări pe Facebook, după ce Ro-Alert a fost criticat pentru că nu a anunțat tornada de la Călărași de marți, că sistemul cu pricina nu trebuie confundat cu un radar meteo.
„Dacă la orice moment suntem sesizați de ANM, sau de orice altă instituție, despre un fenomen ce pune viața oamenilor în pericol, fiind necesară alertarea populației într-o anumită zonă, atunci la nivelul dispeceratului județean sau al celui național se emite alerta prin Ro-Alert. Cu alte cuvinte, celor care continuă să atace acest sistem cu orice ocazie, sistemul funcționează dacă avem informația că se va întâmpla ceva sau eventual că se întâmplă ceva. Dacă nu avem informația, atunci nu avem motive ca să declanșăm sistemul. Sistemul Ro-Alert nu este un sistem care depistezează singur fenomenele meteo”, a precizat Raed Arafat miercuri.
Totodată, a subliniat șeful DSU, în cazul de la Călărași s-a emis o avertizare meteo de cod portocaliu înaintea apariției tornadei, prin care populația a fost avertizată că vor fi fenomene pentru a rămâne la adăpost.
Cu toate aceste, șeful DSU a recunoscut, într-o declarație pentru MEDIAFAX, faptul că Ro-Alert trebuie îmbunătățit.
„Sistemul poate fi completat încă și mai avem mult de lucru pe el pentru că el poate fi integrat cu alte sisteme de anunțare, el poate să înceapă să funcționeze concomitent cu trimiterea mesajelor pe aplicația DSU, cu trimiterea mesajelor la cei înscriși pe email. Sunt etape și urmează să lucrăm pe ele la următoarea finanțare europeană. Beneficiul cel mai important, după implementare – putem informa populația imediat când este un pericol, în orice situație și cu cât îl dezvoltăm mai mult, cu atât o să fie mai bine”, a explicat Arafat.
Mai mult, Ministerul Afacerilor Interne a supus dezbaterii publice, la mijlocul lunii aprilie, un proiect de lege privind modificarea OUG ce vizează operarea sistemului de avertizare a populației în situații de urgență Ro-Alert. Proiectul este justificat de faptul că OUG adoptată, prin care a fost implementat sistemul, nu stabilea și condițiile de operare.
„Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” s-a aprobat implementarea pe teritoriul României a Sistemului RO-ALERT, fără a fi stabilite și condițiile de operare a respectivului sistem. (…) Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT este operat de Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și prin inspectoratele pentru situații de urgență subordonate, în cadrul structurilor operaționale specializate din componență sau din coordonare, pentru transmiterea mesajelor de avertizare a populației vizate de producerea unei situații de urgență, denumite în continuare mesaje Ro-Alert, spun inițiatorii.
Pași concreți au fost efectuați chiar joi, când Arafat a discutat cu reprezentanții ANM și au decis introducerea în sistem și vijeliile, dar și implementarea unei linii de comunicare între meteorologi și cei de la IGSU.
Operarea Sistemului Ro-Alert presupune, potrivit site-ului oficial următoarele: recepționarea informațiilor de la autoritățile și instituțiile publice care monitorizează tipuri de risc, introducerea lor în sistemul Ro-Alert și transmiterea acestora prin intermediul rețelelor publice de comunicații electronice către telefoanele mobile conectate la aceste rețele și aflate în zona vizată de manifestarea situației de urgență. Mesajele Ro-Alert vor fi gratuite și au caracter de recomandare de comportament pentru persoanele aflate în zone amenințate de manifestarea unor situații de urgență, fără consecințe penale în cazul în care acestea nu sunt respectate.
Cât privește răspunsul populației la sistemul Ro-Alert, șeful DSU a arătat că există o categorie de persoane care sunt chiar deranjate de primirea mesajelor de alarmare. Însă au fost și situații când mesajele transmise utilizatorilor și-au atins scopul.
„De la populație nu am primit un feedback deosebit, pentru noi a avut un impact – am avut feedback pozitiv, dar și impact negativ. Unii au fost chiar deranjați. Noi ce am reușit să facem – să-l folosim în câteva situații, și poate cea mai importantă situație care a avut un rol foarte bun a fost cu ocazia exagerărilor de telefoane în timpul ploii înghețate și când s-a blocat 112, a fost suprasolicitat. După ce a plecat mesajul către populație să nu mai sune pentru pomii căzuți decât dacă sunt victime, imediat a scăzut numărul apelurilor. Deci s-a văzut că poate fi foarte de folos sistemul”, a mai spus Raed Arafat.
Prin intermediul Ro-Alert, autoritățile române trimit un mesaj de avertizare pe telefoanele mobile din imediata apropiere a unei situații de urgență. Pentru aceasta, operatorul Sistemului RO-ALERT are la dispoziție o hartă digitală pe care poate selecta/desena zona în care trebuie difuzat mesajul de avertizare. Toate antenele de comunicații mobile ale furnizorilor de servicii de telefonie mobilă din zona selectată vor difuza mesajul de avertizare tuturor telefoanelor mobile care funcționează în acea zonă. Numele și numărul de telefon ale utilizatorilor telefoanelor mobile nu sunt necesare, așadar rămân necunoscute.
Conform site-ului Ro-Alert, numai autoritățile responsabile autorizate pot trimite mesaje de avertizare. Mesajele Ro-Alert vor fi trimise numai atunci când există o amenințare gravă la adresa vieții, a sănătății sau a proprietății. Pot fi trimise și mesaje de test programate.
Spre exemplu, va fi utilizat Sistemul RO-Alert în cazul avertizării meteorologice COD ROȘU de fenomene meteorologice periculoase, avertizării COD ROȘU de inundații pe cursuri de ape neîndiguite sau alte tipuri de situații de urgență.
Însă au fost voci care au criticat aplicația și pentru că nu a anunțat cutremurele. Și aici, șeful DSU, a explicat că sistemul nu este menit să transmită alertele înainte de cutremur, ci ulterior producerii seismului.
De asemenea, autoritățile administrației publice centrale sau locale sunt principala sursă de informație atunci când apare o situație de urgență la nivelul zonei în care vă aflați. Pe baza înștiințării difuzate de structurile abilitate, acestea au obligația de a aduce la cunoștința populației informații despre iminența producerii sau producerea unor dezastre.
Discuțiile privind înființarea unui astfel de sistem a pornit de la o furtună din Timișoara din 2017, când cinci persoane și-au pierdut viața.
Trei dintre acestea au murit într-un parc din Buziaș, după ce un copac a picat peste ele, o femeie a decedat la grădina zoologică din Timișoara, fiind lovită de o creangă, iar un tânăr de 24 de ani a murit după ce mașina în care se afla a fost strivită de poarta de intrare în oraș, de pe Calea Lugojului.