Estimare a economiștilor: Un nou val de încă 500.000 de concedieri în România. Scădere economică de 6,5 – 7%
Economiştii români prognozează că România va mai avea parte de încă un val de 500.000 de concedieri. Soluţia pe care aceștia o propun pentru ieșirea din criză este legată de banii pe care țara îi va primi de la Uniunea Europeană.
Estimare: Jumătate de milion de concedieri
Un „tsunami de concedieri” e pe cale să lovească Europa. Comisia Europeană estimează scădere a economiei de 8,3%.
Potrivit economistului Dragoș Cabat, România ar pute avea o scădere economică de 6,5 – 7%.
„Este posibil ca în perioada următoare, 6-12 luni, numărul şomerilor în România să crească cu până la 500.000 de oameni. Realist vorbind, o scădere economică de 6,5 – 7%, ar fi normală şi pentru România pentru anul acesta. Singura schimbare pozitivă ar fi dacă reuşim să atragem rapid bani de la UE pentru proiecte noi, care vor cere angajări de oameni aflaţi în momentul acesta în şomaj”, afirmă Dragoş Cabat, economist, relatează Mediafax.
Creșterea pensiilor şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României (Fitch Ratings). Care sunt măsurile nepopulare care riscă să afecteze revenirea economiei
Propunerea Executivului de la București, care vizează o majorare a pensiilor cu 14% începând din luna septembrie a anului în curs, ar diminua provocările la adresa consolidării finanţelor publice, comparativ cu o creştere de 40% bugetată anterior, dar cu toate acestea, eventuala majorare va depinde de calculele politice anterioare alegerilor, apreciază agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.
Cu toate acestea, mai subliniază agenția, o creștere semnificativă a pensiilor rămâne un risc la adresa prognozelor fiscale de bază.
Conform sursei citate, atât majorarea pensiilor, cât şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României.
Un element sensibil pentru rating ar fi o deteriorare semnificativă a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, de exemplu de pe urma unui eşec în a compensa sau a amâna majorarea pensiilor în actualul context de cheltuieli şi/sau implementarea unei strategii credibile de consolidare pe termen mediu după şocul provocat de pandemie.
„Cu cât va fi mai mare majorarea pensiilor, cu atât va fi mai mare provocarea de a introduce măsuri de compensare care ar evita declanşarea acestui element sensibil pentru rating”, avertizează experții agenției de evaluare financiară.
Ei spun că o majorare de 14% a pensiilor ar creşte în mod permanent cheltuielile bugetare anuale cu 1-1,2 puncte procentuale din PIB începând cu 2021, în timp ce majorarea cu 40% ar creşte cheltuielile anuale cu 4 puncte procentuale.