EUGENE VIOLLET-LE-DUC Google Doodle. Controversatul VIOLLET-LE-DUC, omagiat la 200 de ani de la naștere

EUGENE VIOLLET-LE-DUC, controversatul arhitect francez din secolul XIX, este omagiat, luni, de către motorul de căutare Google, printr-un Doodle special, la 200 de ani de la naștere.

Viața lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC. Născut în Paris în 1814, tânărul EUGENE VIOLLET-LE-DUC a adoptat republicanismul și anti-clericalismul și a participat la revoluția din iulie 1830, potrivit theguardian.co.uk.

În 1830, EUGENE VIOLLET-LE-DUC refuză să intre la Ecole des Beaux Arts și optează pentru o educație practică în biroul de arhitectură al lui Leclerc. Intre 1832-37, EUGENE VIOLLET-LE-DUC întreprinde numeroase călătorii de studiu arheologic în Franța, Italia și Spania. În 1840, EUGENE VIOLLET-LE-DUC este însărcinat cu restaurarea catedralei de la Vezelay, va continua cu Notre Dame de Paris, Mont Saint Michel , Pierrefonds.

Printre proiectele care l-au adus pe EUGENE VIOLLET-LE-DUC în atenția națională s-au numărat cele de la Mont Saint-Michel, Carcassone, Castelul Roquetaillade și Pierrefonds.

EUGENE VIOLLET-LE-DUC ca supervizor. După 1848, EUGENE VIOLLET-LE-DUC a supervizat restaurarea a numeroase clădiri medievale, cele mai importante fiind Catedrala Amiens, în 1849, sala sinodala din Sens în același an, fortificarea castelului Carcassonne în 1852 și biserica Saint-Sernin din Toulouse, în 1862.

Intre 1854-1868, EUGENE VIOLLET-LE-DUC publică Dictionnaire raisonné de l”architecture française du XIe au XVIe siècle – 10 volume. 1863-1872 EUGENE VIOLLET-LE-DUC publică Entretiens sur l”architecture(tradusă în engleză în 1875 ), care va fi considerată actul de naștere a raționalismului și funcționalismului contemporan. În 1863, EUGENE VIOLLET-LE-DUC susține un curs la Beaux Arts în care acuză tendițele arhitecturale contemporane ca fiind lipsite de identitate și de logică : „Artele sunt bolnave, arhitectura moare în mijlocul prosperității .. „

Influența lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC. Influența lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC asupra teoriilor de restaurare arhitectonică de la începutul secolului XIX a fost unică în domeniu. Dar în timp ce scopul său inițial era să efectueze restaurările în stilul clădirilor originale, inserarea mai târziu a unor elemente complet noi a fost criticată de arhitecții secolului 20.

EUGENE VIOLLET-LE-DUC și apărarea Parisului. Mai târziu în cariera sa, EUGENE VIOLLET-LE-DUC a fost implicat în apărarea Parisului în timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871, dezvoltând teorii care au influențat inginerii din spatele fortificărilor din Verdun înaintea celui de-al doilea Război Mondial.

Moartea lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC. Ultimii ani din viață, EUGENE VIOLLET-LE-DUC i-a trăit în Lausanne, Elveția , unde a construit o vilă și a murit în 1879.

EUGENE VIOLLET-LE-DUC a fost elevul celebrului arhitect Achille Leclère, dar a fost inspirat în cariera sa de arhitectul Henri Labrouste. În 1836 EUGENE VIOLLET-LE-DUC a călătorit în Italia, unde a petrecut 16 luni studiind arhitectura. Întors în Franța EUGENE VIOLLET-LE-DUC a fost atras, în mod irevocabil, de arhitectura gotică, J.-B. Lassus fiind cel care l-a inițiat pe EUGENE VIOLLET-LE-DUC în arhitectura medievală, odată cu lucrarea de restaurare a bisericii Saint-Germain-l’Auxerrois, în 1838.

Despre EUGENE VIOLLET-LE-DUC se poate spune că a dominat teoriile de restaurare arhitecturală ale secolului al XIX-lea. Scopul inițial al lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC a fost de a restaura în stilul original, dar la ultimele sale lucrări a adăugat, adesea, elemente de design propriu. Arhitecții și restauratorii secolului al XX-lea au criticat sever aceste reconstrucții fanteziste.

EUGENE VIOLLET-LE-DUC a scris două enciclopedii care conțin informații structurale exacte și analize extinse de design: „Dictionnaire raisonné de l’architecture française du XIe au XVIe siècle” (1854 -1868) și „Dictionnaire raisonné du mobilier français de l’époque carlovingienne à la Rénaissance” (1858-1875). Alte lucrări importante ale lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC sunt „L’Art russe” (1877) și „De la décoration appliquée aux édifices” (1879).

 EUGENE VIOLLET-LE-DUC și problema adevărului în arhitectură :

– adecvarea clădirii la scopul acesteia – ( o temă care avea să influențeze toată gândirea modernă).  Acuză modul de operare clasicist care ignora necesitățile funcționale în numele ” principiilor eterne ale frumosului „
– adevărul în expresia structurală materială a clădirii – folosirea materialului într-o formă structurală corectă ,( în contextul în care clasicismul funcționa ca un sistem de ordine și nu ca un sistem tehnic )
– necesitatea adaptării arhitecturii la condițiile climatice și regionale – folosirea materialelor locale și respectarea condițiilor impuse de mediu
Eugène Viollet-le-Duc a încercat să demonstreze că există niște legi obiective după care se poate reconstrui forma pornind de la structură. Eugène Viollet-le-Duc a fost un partizan al industrializării : în proiectele sale nerealizate propune folosirea materialelor și tehnologiilor noi, exploatează estetica formelor structurale, scrie ziuaveche. ro.

Dacă în Franța nu a reușit să se impună decât ca restaurator datorită controlului sever al Academiei, Eugène Viollet-le-Duc a avut o influență imensă în străinătate, în special în țările care nu au avut o tradiție neoclasică Olanda, Catalunia sau America.

Cultul materialului și al tradiției locale ,împreună cu un mare accent pus pe structura de rezistență (care tinde să devină un element generator de formă), fără a respinge tehnologia, stabilesc noul profil al arhitecturii moderne, diametral opuse celei clasicizante care folosea uniform aspectul exterior de piatră și un sistem de ordine abstract și neadaptat .