#EUPrimar | Euro 2020 în Bucureștiul lui 2020. Soarta bazelor sportive din Capitală

Conform unui comunicat al Companiei Naționale de Investiții (CNI), stadionul Rapid va avea o capacitate de 14.000 de spectatori iar valoarea totală a contractului pentru execuția lucrărilor este de 98 de milioane lei fără TVA.

Pe de altă parte, stadionul Steaua va primi 31.254 de spectatori iar valoarea contractului de investiții se ridică la suma de 210 milioane lei fără TVA. Stadionul Arcul de Triumf, o altă bază sportivă care va fi folosită ca bază de antrenament pentru Euro 2020, va avea o capacitate de 8.207 de spectatori.

Clubul Steaua București, cel care administreză stadionul Ghencea, deține un important portofoliu de secții sportive, pe lângă grupa de fotbal, la care bucureștenii se pot înscrie, fie pentru a face performanță, fie doar pentru întreținere.

„Până în 2020 le termină, Steaua se termină sută la sută, deja am hotărât deja ca Steaua să fie declarată ca bază de antrenament. Și Rapidul se va termina, acolo mai avem niște lucruri de lămurit dar în 2020 se va termina. Steaua se va termina cu ocazia Campionatului European. Aici nu au nevoie decât de unul singur. La Rapid oricum nu se puteau face antrenamente pentru că nu vor să aibă spectatori, s-au uitat că au blocuri în apropiere și preferă Ghencea pentru că este mai mare, este în câmp și nu poate nimeni să filmeze.

Pe Rapid nu s-a pus niciodată problema să se joace, a se juca este una, a se antrena este alta. A se juca înseamnă un meci. Dar ei nu au nevoie pentru antrenament de șapte stadioane. Au fost prevăzute dar asta nu înseamnă că au nevoie de ele, trebuie unul. La Rapid acum noi am terminat demolarea și trebuie să iasă autorizația de contruire pentru stadion. Nu pot să dau un răspuns cu privire la cât va mai dura până va fi ridicat, noi facem tot posibilul să îl realizăm într-un an de zile, chiar dacă termenul din contract este mult mai mare, în jur de 15 luni „, a declarat Cristian Erbașu, managerul societății care se ocupă de construcția stadioanelor Rapid și Ghencea.

Acesta spune că la Ghencea deja se pun gradenele, lucrările fiind în program.

„În București avem Complexul sportiv Ghencea unde își desfășoară activitatea secțiile de tenis de câmp cu 13 terenuri, avem sală de scrimă și avem sportivi de performanță și de renume mondial, sportivi olimpici, bucureștenii pot să-și desfășoare activitatea la sala de gimnastică, avem bazinul de polo și de înot unde pot să facă sport de performanță dar și inițiere, avem antrenori buni care duc mai departe renumele natației românești cu multe implicații.

Fotbalul este super dezvoltat la noi, avem 7 terenuri de fotbal unde putem face activitate fotbalistică plus proiecția noului stadion care are loc cu pași repezi. Au ieșit deja la nivel de suprafață, proiectul este în grafic și se desfășoară cu foarte mult profesionalism”, a spune Bixi Mocanu, comandantul F.C Steaua București.

Steaua mai deține Sala Mihai Viteazu în care există săli de baschet și volei, unde se organizează cursuri de inițiere și performanță, Complexul Plevnei care deține o sală de tenis acoperită și secțiile de haltere, lupte, judo, box și facililități de cazare pentru sportivii Clubului Steaua.

La stadionul Dinamo, lucrurile se dovedesc mult mai complicate. Baza sportivă face obiectul mai multor acțiuni în instanță care împiedică declanșarea unor proiecte de investiții. Conform reprezentanților juriști, după o întâlnire cu reprezentanții UEFA, Federația Română de Fotbal (FRF) a promis că va pune la dispoziție pentru organizarea Campionatului de Fotbal Euro 2020 trei sau chiar patru stadioane întrevăzând oportunitatea modernizării unor baze sportive existente. Oficialii au trecut prin mai multe stadioane din București rămânând în final la cele patru respectiv Dinamo, Steaua, la Rapid și Arcul de Triumf.

„Așa a apărut ideea reconstrucției stadioanelor sau modernizării. Arcul de Triumf nu există ca stadion, celelalte sunt vechi, unelele au fost demolate, unul mai există, vorbim de stadionul nostru. S-a luat decizia recosntrucției lor . modernizării prin CNI (Compania Națională de Investiții), companie de stat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru construcția edificiului, ei preiau de la beneficiar un amplasament, un teren. Amplasamentul trebuie să fie liber de sarcini, liber de construcții și viabilizat. Liber de sarcini să nu fie prins de vreo obligație juridică, o închiriere, o concesionare, un credit. La cartea funciară, la capitolul Sarcini pe stadionul Dinamo nu există nicio sarcină. Cu toate acestea am fost corecți și am spus investitorului că acest stadion este prins într-un contract de asociere, Asociația Fotbal Club Dinamo București are un drept de utilizare.

Lor nu li s-a transmis dreptul de proprietate prin contractul de asociere s-au dreptul de folosință așa cum s-a speculat greșit în presă. Nu i s-a concesionat lui Badea niciodată, nu i s-a dat prin închiriere lui Badea niciodată, pur și simplu s-a încheiat un contract prin care cele două entități sportive Clubul Sportiv și Fotbal Club Dinamo puteau utiliza baza atunci când una nu avea nevoie de cealaltă iar beneficiile la un moment dat erau de ambele părți. Acesta a fost primul motiv pentru care noi nu am putut preda amplasamentul”, a declarat Ciprian Stoica, juristul Clubului Dinamo București.

Faptul că la Dinamo rețeta folosită în cazul celorlalte stadioane Steaua și Rapid nu a putut fi pusă în practică este din cauza multitudinii de procese deschise în instanță, parte din ele fără un rezultat final în momentul de față.

„O a doua situație care ne-a pus în imposibilitatea predării amplasamentului este cea legată de realizarea unor investiții pe stadionul Central și pe stadionul Victoria, investiții începute în anul 2000, unele finlizate și recepționate, altele finalizate dar nerecepționate iar altele nefinalizate, ori eu nu pot să demolez un stadion care este grevat de o investiție nefinalizată până când ea nu se finalizează printr-o întrerupere asumată de Ministerul Finanțelor, de MAI (Ministerul Afacerilor Interne), de CNI pentru că vorbim de un teren aflat în proprietatea statului.

La zi, să putem încheia contractul de asociere am făcut niște acțiuni în instanță. Prima a fost să trecem din domeniul privat al statului în domeniul public suprafețele de teren care făceau obiectul asocierii. Ulterior am făcut o acțiune în evacuare. Trecând din domeniul privat în domeniul public bunurile devin inalienabile, imprescriptibile deci practic nu mai pot fi utilizate în alte condiții decât în condițiile Legii 213″, a mai spus juristul Ciprian Stoica.

Acesta afirmă că a fost făcută și o acțiune în vederea evacuării asociației din Complexul Sportiv Dinamo.

„I-am evacuat din tribuna oficială unde aveau sediul și de la magazinul din față, ei practic nu mai au nimic aici decât niște gherete pe care le utilizează când vin să joace fotbal pe bază de solicitare și contract. Am mai făcut o acțiune la Tribunalul București care a fost câștigată în primă instanță…Am cerut pe două capete constatarea nulității încheierii contractului în sensul în care Clubul Sportiv Dinamo a fost dacă vrei să spunem pe românește, a fost înșelat la momentul încheierii contractului de asociere prezentându-i-se o situație dar de fapt nu a fost conformă cu realitatea adică asociația a urmărit să exploateze bunul aflat în proprietatea privată a statului nu să facă o activitate de susținere a sportului de performanță de către cele două entități. Ei au urmărit un beneficiu material chiar dacă s-au declarat ca o asociație non-profit. Al doilea capăt de cerere a fost încetarea contractului de asociere pe motiv că una din părți își dorește acest lucru, respectiv Clubul Sportiv Dinamo” afirmă Stoica.

Iar problemele la Dinamo s-au ținut lanț. La un moment dat, au precizat reprezentanții clubului, a existat un control al Curții de Conturi care a constatat că asocierea este păguboasă pentru Clubul Dinamo întrucât cheltuielile făcute pentru utilități nu au fost recuperate de la asociație. Ulterior, asociația a demarat o acțiune de intrare în insolvență, procedură atacată de către club printr-o excepție de neconstituționalitate la CCR. Totodată Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar penal în baza unei plângeri penale formulate de către Corpul de Control al ministrului privind modernizarea stadionului central.

„Până când cele două probleme nu se vor încheia definitiv, nu putem vorbi despre realizarea unei investiții pe stadionul central. În contextul ăsta, având dorință a noastră de a ne moderniza dar și susținuți de fani, de suporteri care își doresc un stadion nou, modern așa cum se întâmplă și la celelalte cluburi rivale, am găsit varianta relocării, adică acest complex are un spațiu de aproximativ 18 hectare, unde aș putea să construiesc un alt stadion, o bază sportivă multifuncțională care să aibă în interior și un stadion, iar în celelalte spații voi putea să mut sălile de lupte, de judo, de haltere care sunt într-o stare vădită de degradare, poligon de tir care să îndeplinească condițiile de siguranță adică să fie in-door nu out-door, fiind și în oraș. Eu aș putea răspunde și nevoilor Ministerului de Interne pentru antrenamente ale Poliției, Jandarmeriei.

Cineva întreba cum justificați existența ulterioară a două stadioane? Poate fac o altă bază sportivă, poate am echipe în diferite ligi, echipe care solicită un stadion. Acolo oricum avem două stadioane, avem unul stadion de antrenament numit Piți Varga și velodromul care are în interior zona verde unde se antrenează echipa de rugby când nu utilizează stadionul Victoria” a mai declarat juristul Clubului Dinamo București.

Un alt obiectiv deosebit de important pentru Capitală este patinoarul Flamaropol. Contractul privind reabilitarea obiectivului a fost sistat de către Primăria Municipiului București (PMB) motiv pentru care cel puțin deocamdată nu se poate pune în discuție darea în folosință având în vedere că doar o treime din lucrări au fost executate.

Potrivit unui răspuns transmis Gândull și MEDIAFAX de către Biroul de Presă al Primăriei Capitalei, primarul General, Gabriela Firea, precizează, cu privire la patinoarul Flamaropol, faptul că „Primaria Municipiului București a luat decizia rezilierii contractului de lucrări la Patinoarul Flamaropol, întrucât lucrările la acest obiectiv de investiții au înregistrat întârzieri majore, iar constructorul nu a luat măsuri pentru remedierea situatiei. Încă de anul trecut Primăria Municipiului București a solicitat antreprenorului transmiterea unui program de execuție revizuit, justificarea întârzierilor înregistrate, modalitățile de recuperare a acestora, cu precizarea fermă a măsurilor și resurselor ce urmează a fi utilizate, însă, deși au existat numeroase întâlniri între reprezentații PMB și constructor, acesta nu și-a asumat nici un termen. Urmează expertizarea lucrărilor executate, stabilirea restului de executat precum și lansarea procedurilor de achiziție publică pentru finalizarea obiectivului de investiții”.

Conform sursei citate la acest moment lucrările la Patinoarul Flamaropol, începute în anul 2017, au fost executate în proporție de 35% constând în finalizarea lucrărilor de fundare pentru corpurile de cladire A, B, C și D și lucrările de suprastructură ale Corpului A, cu excepția etajului tehnic.

Conform proiectului, patinoarul ar urma să aibă o suprafață desfășurată de aproximativ 9500 mp, cu o capacitate de 3.100 locuri, inclusiv VIP.

„De asemenea, acoperișul viitorului patinoar va fi pietonal, sub formă de relief artificial orientat spre lacul din imediata vecinătate. Pe teren se va asigura și o zonă de parcare în aer liber pentru aproximativ 82 autoturisme”, se mai arată în răspunsul PMB.

Sala Polivalentă București, un alt obiectiv de investiții major, care a bătut pasul pe loc, ar putea fi gata abia peste 3 ani.

„Primarul General, Gabriela Firea a semnat contractul de realizare a Sălii multifuncționale – Arena Polivalentă – cea mai mare sală de acest gen din România, cu o capacitate de 20 000 de locuri. Bucureștiul va avea, cât de curând, un spațiu ultramodern, la standarde europene, destinat atât evenimentelor culturale cât și celor sportive. Trustul de Constructii metropolitane va realiza proiectarea și execuția. Arena Polivalentă va avea și 200 de locuri destinate persoanelor cu dizabilități, 4 săli de conferințe, centru de presă, o parcare subterană pentru 380 de autovehicule, iar în exterior vor putea fi parcate 20 de autocare, 6 care de reportaj și alte 30 de autovehicule. De asemenea, lângă sală vor exista și 5 terenuri de sport în aer liber. Astfel, Arena Polivalentă va putea găzdui competiții de gimnastică, judo, lupte, tenis de masă, haltere, scrimă, volei, tusal, handbal, baschet, tenis, box, precum și alte gale sportive, iar pentru concerte și alte manifestări culturale se va putea amplasa o scenă în suprafață de circa 400 de metri patrăți. Prin studiul de fezabilitate se estimează un cost de aproximativ 138 de milioane deeuro cu TVA pentru construcția și dotarea completă a arenei, iar proiectarea si execuția lucrărilor va dura 36 de luni”, se arată într-un răspuns al PMB.

Sala Polivalentă, sunt de părere reprezentanții Primăriei Generale, va putea fi comparată cu AccorHotels Arena din Paris (fosta Palais Omnisports) care are o capacitate de maximum 20.300 de locuri, iar în anul 2016 s-a situat pe locul trei mondial la numărul de bilete vândute la evenimente. Cât privește politica de stimulare a sportului, autoritățile locale desfășoară activități prin intermediul Clubului Sportiv Municipal București.

Legat de strategia privind stimulare și dezvoltarea sportului de masă și de performanță, cu referire la proiecte de infrastructură a unor baze sportive aflate în derulare, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) derulează cinci Programe Naționale de utilitate publică, reiese dintr-un răspuns adresat agenției de presă MEDIAFAX și a cotidianului Gândul, respectiv Sportul de Performanță, Sportul pentru Toți, programul privind Întreținerea, Funcționarea și Modernizarea Bazei Materiale, Redescoperă Oina și România în mișcare cu aplicabilitate atât la nivel national cât și la nivelul Capitalei.

„Ținând cont de activitatea de interes național, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sportivilor, antrenorilor, și pentru promovarea activității sportive pentru anul 2019, în bugetul de venituri și cheltuieli, la Complexul Sportiv Național Sala Polivalentă, au fost aprobate cheltuieli pentru sistemul de parcare în cuantum de 391.000 lei si pentru RK hidroizolatie acoperiș de 115.000 lei.

Sumele cheltuite în ultimii 5 ani de catre CSN Sala Polivalentă pentru investiții și reparații capitale au fost de 9.134.736 lei. În anul 2019, în cadrul Complexului Sportiv Național Lia Manoliu au fost modernizate si reabilitate unele construcții existente. Până la sfârșitul anului în curs se vor derula: dotarea bazinului olimpic cu echipament de cronometrare pentru 10 culoare și cronometrare diving, reabilitarea bazinului olimpic descoperit din Baza de Natație și Atletism și acoperirea cu balon presostatic, pentru a putea avea posibilitatea de a practica facilitatea de înot chiar și în timpul lunilor reci de toamnă- iarna, reabilitatrea pistei de atletism din sala de atletism loan Soter, reabilitare și modernizare la bazinele acoperit (bazinul acoperit de înot, bazinul acoperit de sărituri din Str. Maior Coravu Ion nr. 34, a fost preluat de catre Compania Nationala de Investiții” potrivit unui răspuns semnat de către Cosmin Răzvan Butuza, secretar de stat în cadrul MTS.

Foto: Facebook/Federația Română de Fotbal