#EUPrimar. Marele cutremur și viața în case cu bulină roșie / Centrul Vechi, locul spre care privesc toți: „Așteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci așteptăm și reabilitarea”
Cert este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranță este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbușirea lor… pentru că nu sunt înalte și se prijină unele de altele.
Centrul Vechi- Bulina roșie de pe harta seismică
Subiectul privind situația clădirilor cu risc seismic la nivelul Capitalei capătă o amploare deosebită de fiecare dată când populația se confruntă cu un cutemur de o magnitudine mai mare, cu precăderse în zonele presărate cu clădiri vechi, clădiri istorice nereabilitate și locuite, ale căror structură nu mai asigură siguranța proprietarilor sau a trecătorilor.
Exercițiile organizate în București de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (IGSU) arătat faptul că, cel puțin zona Centrului Vechi, este una expusă dezastrelor în cazul unui cutremur mai însemnat. Motivul este legat de structura acestor clădiri și de faptul că nu au mai fost rehabilitate. Drept urmare, mulți dintre tinerii care petrec în localurile din zonă ar ajunge victime.
„Situația acolo o cunoaștem, sunt puține clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbușire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopții de exemplu sau sâmbătă, duminică noaptea când este plin acolo.
Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni și sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbușească. Sunt câteva clădiri acolo care au fost consolidate dar în mare parte sunt clădiri care nu sunt consolidate.
Nu am o cifră a populației acolo pentru că variază, dar acolo în Centrul Vechi problema este că numărul populației fluctuează după perioadă și zile, mai ales în weekend. Știți că Centrul Vechi în mare parte este plin de turiști, sunt cluburi, restaurante”, a declarat pentru Gândul și MEDIAFAX, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
În legătură cu situația clădirilor din Capitală și a riscului la care este expusă o mare parte din populație, în cazul unui cutremur de o magnitudine mai mare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a precizat ce anume revine în responsabilitatea proprietarului unei clădiri care se poate dărâma la un cutremur.
„Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții au obligația să acționeze pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor din proprietate sau din administrare. Construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, se includ în programe anuale de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic. Construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vor fi finanțate cu prioritate prin programele anuale”, se arată într-un răspuns al MDRAP.
„Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susțin stânga dreapta”
Reprezentanții Primăriei Municipiului București sunt de părere că în ultima vreme în zona Centrului Vechi din Capitală s-au realizat investiții și s-au făcut eforturi pentru reabilitarea clădirilor. În programele administrației publice au fost cooptați și patronii cluburilor și cei ai restaurantelor din zonă pentru a fi ajutați să consolideze imobilelor.
„Risc seismic I, până în 2017, 343 de clădiri expertizate Risc seismic I, majoritatea în Centrul Vechi. Mai sunt câteva sute risc seismic II și alte câteva sute, risc seismic III. Ce a făcut administrația publică locală de astăzi? Tot ce înseamnă risc seismic I, am notificat toți cetățenii conform Ordonanței 20 cu privire la obligațiile pe care le au să consolideze și le-am spus ce facilități le acordăm.
La inițiativa doamnei primar am schimbat legislația la nivelul Ministerului Dezvoltării și am dat și câteva hotărâri de consiliu prin care le-am acordat niște facilități. Până acum proprietarii trebuiau să ramburseze întreaga sumă primăriei pe o perioadă de 25 de ani în rate egale fără dobândă și am schimbat, 50 la sută susține primăria, 50 la sută susține proprietarul. Cei fără venituri sau cu venituri foarte mici sunt scutiți sută la sută, și am reușit să introducem și agenții economici, majoritatea erau la parter, să plătească și ei în 25 de ani pentru că ei nu făceau parte din nicio categorie și trebuiau să plătească la fiecare lucrare și de acolo avea foarte multe răspunsuri pentru a se consolida”, a declarat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje, consilierul primarului general.
Peste 9.000 de persoane locuiesc în clădiri cu risc seismic, mai arată reprezentanții Primăriei Generale. În situația producerii unui cutremur major în Capitală, specialiștii sunt de părere că cel puțin în zona centrală a Capitalei, nu se vor înregistra pagube însemnate.
„În Centrul Vechi, în zona de cluburi, între bulevardele mari vorbim de mai puțin de 500 de familii care locuiesc. În zona centrală și dacă vorbim strict de zona Centrului Vechi unde sunt cluburile din punctul meu de vedere de inginer, din punctul de vedere al experților tehnici cu care am lucrat, nu este un risc foarte mare de prăbușire pentru că regimul de înălțime este foarte mic și clădirile sunt una lângă alta, se susțin. Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susțin stânga dreapta de nimic și să ne ferim foarte tare de intervențiile neatorizate pe care le-au făcut cetățenii de-a lungul timpului. Aceasta este problema”, a mai precizat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje.
400 de afaceri în Centrul Vechi. Cât de sigur este pentru clienți?
Mugur Mihăescu, unul dintre proprietarii de cluburi din Centrul Vechi, este de părere că zona respectivă, pe nedrept este arătată cu degetul ori de câte ori se pune în discuție subiectul legat de producerea unui seism în Capitală.
„S-a tot vorbit, cred că în fiecare an se tot vorbește de cel puțin de două ori despre Centrul Vechi indiferent ce se întâmplă în România, centrul Vechi este în atenție. Eu mă bucur că este în atenție dar ar trebui să fie și alt gen de atenție. Când a fost vorba despre securitate la incendiu și s-au întâmplat tragediile prin țară, se filma Centrul Vechi, când e vreun cutremur se spune despre centrul vechi, față de acum 7 ani de zile când a pornit emulația asta a Centrului Vechi s-a schimbat enorm, sunt oameni care au investit o grămadă de bani în Centru și au reconsolidate clădiri și au făcut securități la paraincendiu. Cred că au stingătoare și în acvarii, așa cere la noi legislația. Asta e, acum cu cutremurele, la fel, dacă o să pice, o să pice o clădire înaltă de 5,6,8 etaje, astea până în 8 etaje.
Cu clădirile cred că la ora actuală, nu vreau să vehiculez o cifră, dar cred că 70-80 la sută din ele sunt earthqueake-free cum s-ar zice și piața dacă este lăsată să funcționeze le va remedia și pe celelalte care aparțin de mediul privat. Cele care aparțin de mediul primărie, am văzut că au început și ei să concolideze clădiri, mă bucur foarte mult că există programul ăsta al primăriei de reconsolidare a clădirilor care le aparțin. Sper ca legislația aia în care Gică Contu nu vrea să plece din apartament și se opune că nu vrea el să aibă deranj în clădire, să se schimbe, să-l dea afară cu forța pentru că nu este normal și fir-ar a dracu de proprietate și cât de sfântă o fi dar dacă proprietatea cade în cap la copilul meu..mai sunt acolo și sunt peste tot în țară. Este o problemă de legislație și din câte știu s-a mai îmbunătățit”, a declarat pentru Gândul și MEDIAFAX, Mugur Mihăescu.
„Marele meu of este că nu există o lege special pentru așa ceva care să stea după birocrați și să ia taurul de coarne și să zică, care e clădirea cu risc seismic, aia..afară. Faceți măi clădirile alea o dată, trebuie o lege tranșantă care să spună, mă tu ce clădire, afară, ieși afară din clădirea ta că e capul copilului meu și viața copilului meu. Ieși afară ți-o fac, banii pe masa, a.. nu ai bani, îți dăm credit, nu ai cu ce să plătești creditul, o vinzi, există altul care poate vrea să stea în centrul nu trebuie să stai tu în centru că acolo te-ai mutat tu in 1963. (…) Legislația se bate cap în cap, nu poți că se duce la Curtea Constituțională, asociația salvați cazul social și spune că l-ai dat afară l-ai abuzat în casa omului și vine CCR și spune că este sfântă proprietatea”, a mai declarat Mugur Mihăescu.
În Centrul Vechi își desfășoară activitatea peste 400 de comercianți. Cei mai mulți sunt la zi în ceea ce privește legislația privind protecția la incendiu iar investițiile realizate în consolidarea clădirilor asigură, spun reprezentanții asociațiilor, un grad sporit de siguranță tuturor celor care doresc să viziteze Centrul Vechi.
„Noi știm că astăzi nu funcționează niciun business în clădiri cu risc seismic și nu ar trebui să fie mai mult de 10 clădiri. Trebuie să ne aducem aminte că acum 3-4 ani de zile s-au luat măsuri în ceea ce privește partea de reabilitare a clădirilor, s-au reconsolidat multe din clădirile din centrul istoric, mai mult decât atât sunt destul de sigure și sunt avizate pe partea de securitate la incendiu.
În Centrul Vechi sunt și clădiri de locuințe dar foarte puține, mai multe hoteluri, vreo 4-5. Vecini sunt foarte puțini, nu există mulți locatari în centrul istoric iar cu hotelurile, restaurantele și cafenelele ar trebui să fie prieteni cu hotelurile pentru că fac parte din același business. Cred că mai sunt vreo 2-3 clădiri pe strada Lipscani, pe strada Gabroveni dacă nu mă înșel care ar mai trebui consolidate, cred că sunt clădiri ale primăriei care urmează a fi reconsolidate și reabilitate. Sfatul nostru de-a lungul timpului pentru comercianții din Centrul Istoric a fost ca ei să se conformeze măsurilor legale”, a declarat Octav Dura , președinte executiv al Asociației Comercianților din Centrul Istoric București.
„Așteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci așteptăm și reabilitarea”
Locatarii blocurilor din Centrul Vechi spun însă că pe cât de mare este dorința ca autoritățile să demareze un proiect pentru reconsolidarea clădirilor cu bulină în care locuiesc, pe atât de mare este teama că nu vor apuca să își vadă visul împlinit, spulberat cine știe când de un cutremur.
În blocul de pe strada Doamnei nr.3 proprietarii și chiriașii se feresc să vorbească despre subiect. Sub protecția anonimatului un bărbat a declarat: „Așteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci așteptăm și reabilitarea. Nu ne bagă în seamă nimeni. Nu vreau să vorbesc mai mult pentru că știți, în țara asta nu e bine să vorbești că cine știe”.
Un chiriaș la rândul său povestește că „această clădire este distrusă. Priviți acolo sus de tot, margine aceea este căzută, tavanul sus de tot. Ne e teamă, stau aici de 15 ani dar ce să fac. Ăștia sunt oamenii. Unii nu vor să facă. Până acum cutremurele au fost foarte mici, de când stau și nu s-au simțit dar care a stat atunci vă dați seama că au simțit. Lumea e așa de rea”.
O altă femeie, locatar al aceluiași bloc a afirmat „am înteles că îl va reabilita. Acum cine știe. O să vedem. Se simte foarte tare la cutremur”.
„Blocul în care locuiesc, după reabilitare, arată estetic mai bine, este un bloc din anul 1977, este aproved, a avut testul de rigoare. Despre blocurile din Centrul Vechi și în general am să spun ceva, sună odios dar asta este. Ceea ce are nevoie Bucureștiul este un cutremur foarte mare, să se termine o dată cu nebunia asta, ce este să cadă, să cadă și să revină Pipera în Centru și în felul ăsta Bucureștiul va arăta altfel. Știu că sună monstruos ce spun și nimeni nu-și dorește victime dar asta ar fi soluția. Ce ar putea să facă autoritățile, ca reglementările în vigoare să se respecte. În blocul meu când se simte un cutremur mă trezesc și adorm la loc, sunt în siguranță”, a declarat Mihai, proprietar al blocului nr.4-6 de pe strada Victor Eftimiu.
Pe de altă parte, Inspecția de Stat în Construcții, anunță prin intermediul unui răspuns la o solicitare MEDIAFAX, faptul că „întreprinde controale privind urmărirea comportării în exploatare a construcției, obligație ce revine proprietarilor și utilizatorilor, privind calitatea în construcții. În exercitarea controlului de stat în construcții, personalul cu atribuții de control și inspecție…dispune măsuri proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea riscurilor privind siguranța vieții oamenilor, după caz, efectuarea de experize tehnice la construcții, încetarea utilizării construcției când în urma unei expertize se concluzionează că prin neasigurarea cerinței fundamentale rezistență mecanică și stabilitate este pusă în pericol viața sau integritatea corporală a cetățenilor sau poate cauza distrugerea totală sau parțială a construcției”.
Cutremurul din 1977: 33 de clădiri s-au prăbușit, peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața
Potrivit unei statistici realizate de către IGSU, prin intermediul proiectului Ro-Risk (evaluarea riscurilor de dezastre la nivel national), în România au fost înregistrate 5 mari cutremure.
Primul a avut loc în data de 10 noiembrie 1940, ora 03.39, cu o magnitudine de 7,4. Au fost înregistrate 593 de decese dintre care 140 la nivelul Capitalei și 1271 de răniți, 300 dintre ei în București.
Cel de-al doilea sesim major a fost înregistrat la data de 4 martie 1977, ora 21.21, având magnitudinea de 7,7 pe scara Richter. La nivel national și-au pierdut viața 1579 de persoane dintre care 1424 în București, 11321 de personae au fost rănite, 7598 dintre ele în Capitală.
Următoarele seisme cronologic, au fost înregistrate pe 30 august 1986, 7,1 grade, 30 Mai 1990, 6,9 grade și 12 Iulie 1991 având o magnitudine de 5,6 grade.