#EUPrimar. Radiografia unui sistem: Sănătatea și educația Capitalei în 2019

Totuși, lucrurile merg bine doar comparând situația cu ce se întâmplă în alte orașe. Dacă ne raportăm la alte capitale europene, ies la iveală și problemele. Campania #euprimar vă oferă o radiografie a sănătății și educației Bucureștiului.

Situația școlilor la nivelul Capitalei:

– 419 școli și grădinițe

VIDEO George Simion: „Propunem un GUVERN de uniune naţională cu premier AUR, domnul Petrişor Peiu”

19:17

ACTUALITATE CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

19:17

– Din cauza supraaglomerării, în 11 unități sunt cursuri în 3 schimburi

– Sindicatele acuză subfinanțarea sistemului

– Sunt 102 unități de învățământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiții

– Clădirea în care funcționează Colegiul Tehnic de Poștă si Telecomunicații din Drumul Taberei este marcată cu bulină roșie

Situația spitalelor la nivelul Capitalei:

– 19 spitale sunt în administrarea Primăriei Capitalei

– Sindicatele și asociațiile pentru apărarea drepturilor pacienților acuză lipsa de medicamente sau a produselor sanitare

– Nivelul clinicilor românești, sub nivelul celor din alte capitale europene

Școli în capitală europeană

Nu mai puțin de 419 școli și grădinițe funcționează, la ora actuală, în Capitală. Dintre acestea, un sfert sun vizate de reabilitări din bani europeni, și anume un program prin Banca Mondială. La unele s-au construit corpuri noi de clădire sau săli de sport. Dar nu este suficient.

Sindicaliștii din Educație susțin că diferența de investiții se vede de la un sector la altul. Asta în funcție de cum crede necesar fiecare să se implice.

„Unii consideră că școala este mai importantă și drept urmare alocă mai mulți bani, alții încearcă să inducă ideea că banii ar trebui să vină direct de la Ministerul Educației, păi atunci ar fi bine să cedeze și patrimoniul, dacă nu au bani să întrețină unitățile de învățământ”,a spus Marius Nistor, președinte al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, pentru campania #euprimar, promovată de Gândul și Mediafax.

Acesta acuză autoritățile locale că fac presiuni asupra inspectoratelor școlare pentru finanțări suplimentare. Iar „tradiționalul” fond al clasei, construit exclusiv din banii părinților, este mai mult decât actual și în 2019. Așa se ajunge în  situația în care creta sau alte lucruri necesare în clasă sunt cumpărate din banii părinților, spune Marius Nistor.

„Nu poate constitui sursă de finanțare a unităților de învățământ, banii cu care contribuie asociațiile de părinți, mai ales că trebuie să plecăm de la premisa că învățământul de stat este gratuit. Ori până acum autoritățile locale și-au permis să aloce foarte puțini bani, mergând pe ideea că părinții vor suplini ceea ce este necesar ca școala să funcționeze bine”, a spus Marius Nistor.

Subfinanțarea se vede în calitatea învățământului și a rezultatului. Iar aici rezultatul este elevul care iese de pe băncile școlii.

„Putem spune că într-un procent destul de însemnat, școlile din București oferă ceea ce este necesar pentru asigurarea unui act educațional de calitate, dar pe bază de cheltuieli materiale, din păcate, cheltuielile care vin dinspre autoritățile locale sunt aproape inexistente, ori știm cu toții foarte bine, școala fără bani nu poate funcționa”, conchide Marius Nistor.

Dacă privim spre zonele defavorizate și spre școlile care nici anul acesta nu vor deschide porțile cu pereți vopsiți sau toalete cu apă curentă, atunci situația este cu adevărat una bună în Capitală.

„Mai sunt reparații de făcut, dar aici s-a investit. Primăriile de sector au bani, pentru că din taxe și impozit aici sunt alte venituri, față de mediul rural sau față de urbanul de la nivel național”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți-Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP).

Totuși asociațiile de părinți sesizează că în timp ce există un interesul mărit pentru salariile dascălilor, nimeni nu se gândește la o majorare serioasă a fondurilor care vizează elevii. Finanțarea per capita, pentru fiecare elev dintr-o unitate învățământ, este de 370 de lei în acest moment, majorarea față de 2018 fiind de doar 15 lei.

Inspectorul școlar din cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Marian Banu a declarat că din totalul celor 419 unități de învățământ și al celor aproximativ 900 de clădiri existente la nivelul Capitalei, cu probleme structurale legate de reabilitare se confruntă o singură unitate, respectiv Colegiul Tehnic de Poștă si Telecomunicații din Drumul Taberei, marcată cu „bulină roșie”,unde însă s-au demarat deja lucrări în vederea reconsolidării.

„Sunt 102 unități de învățământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiții, care program s-a terminat acum câțiva ani, deci aproximativ un sfert din rețeaua școlară este la standarde europene fiind reabilitate structural, adică tot ce înseamnă analiză antiseismică, evaluare antiseismică, tot ce presupune probleme legate de construcție, de dotare, refăcute structural instalațiile pentru un sfert din toate școlile din București și grădinițe”, a spus Marian Banu.

Nu mai puțin de 11 școli din București funcționează în trei schimburi.

„Ar mai fi o problemă legată de faptul că, într-adevăr, sunt anumite unități de învățământ situate în cartierele noi, gen Băneasa, Centru, în care avem aproximativ 11 școli care învață în trei schimburi”, precizează inspectorul școlar.

La toate acestea se adaugă lipsa profesorilor și a educatorilor. Sindicaliștii spun că s-a ajuns în situația în care an de an se scot posturi la concurs și nu se prezintă nimeni, iar acestea ajung să fie ocupate de personal necalificat, sau în regim cu ora.

Sănătatea Bucureștiului

Pentru a înțelege mai bine care este situația spitalelor din Capitală, am mers mai întâi spre cei care apără interesele pacienților.

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților spune că situația spitalelor este destul de bună la nivelul Capitalei. Doar că ne lovim de aceeași situație ca și în cazul școlilor: e bine în București pentru că e mult mai rău în țară.

„În Capitală, având în vedere că avem două categorii de spitale, ale primăriei prin Administrația Spitalelor și Servicilor Medicale (ASSMB) și mai sunt spitalele care aparțin Ministerului Sănătății. Trebuie să spun că ei (primăria, n.r) prin populismul lor, prin ce au făcut ei prin intermediul altor interese, inclusiv interese legate de accesul unor firme la finanțele Capitalei, eu zic că ei au făcut bine, este o mare diferență, este nu neapărat un exemplu pozitiv, dar este de departe un lucru bun comparativ cu ceea ce s-a făcut prin alte părți ale țării”, spune președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu.

Acesta a acuzat-o pe Sorina Pintea, ministru al Sănătății, că nu cunoaște sistemul, motiv pentru care sunt făcute „investiții mari în spitale cu puțini pacienți”, nereușind să se prioritizeze eficient cheltuielile.

În replica, ministrul Sănătății a afirmat: „Domnul Barbu ar trebui să vadă că există un ordin de ministru care prioritizează modalitatea de repartizare a fondurilor pentru investiții și că există comisie la nivelul Ministerului, mai mult decât atât, anul acesta am cerut DSP să ne trimită listele prioritizate după ce au văzut ce se întâmplă în județe.

Din punctul meu de vedere fiecare pacient merită să fie tratat corect și are nevoie de cele mai bune mijloace de diagnosticare. Nu există mulți pacienți sau puțini pacienți, există pacienți, iar domnul Barbu ca și președinte al unei asociații de pacienți ar trebui să știe asta”, a afirmat Sorina Pintea.

Scandalurile legate de finanțarea primăriilor și falimentul invocat de primarul general la nivelul administrației s-au resimțit anul acesta și la nivelul spitalelor.

„Anul acesta nu au dat bani pentru că n-au prea avut și am înțeles de ce, pentru că bugetul Primăriei Capitalei a fost diminuat cu mult, chiar mai mult decât se preconiza, înțeleg că sunt într-o criză de finanțare”, spune Barbu.

Este adusă din nou în discuție criza medicamentelor și a materialelor sanitare. Iar reprezentantul asociației de protecție a pacienților arată cu degetul spre ministerul Sănătății.

„De exemplu, Spitalul Floreasca are costuri foarte mari pe cazuri complexe, dar sunt plătiți ( medicii, n.r) mai puțin decât ar trebui. De multe ori nu acoperă costurile directe și ții spitalul într-o criză financiară permanentă. Au criză de medicamente, de materiale sanitare, fac eforturi deosebite, găsesc întotdeauna soluții cu derogare de la actul medical pentru că nu au ce le trebuie, ceea ce nu este corect pentru pacienți, pentru că Ministerul Sănătății nu se implică”, spune președintele ANPP.

„Crize ale medicamentelor există de foarte mulți ani(…) eu cred că din 2018 am luat cele mai multe măsuri ca să împiedicăm acest lucru, am făcut corecția prețurilor, am mărit BAT-ul care nu s-a mai majorat din 2012, corecția prețurilor s-a făcut de două ori în ultimii opt ani, sunt lucruri pe care le-am mișcat. Am făcut acea comisie pentru clowback și o discutăm, deci sunt chestiuni evidente”, vine replica ministrului Sănătății.

Viorel Hușanu, liderul SANITAS București spune că managerii de spitale sunt într-o situație și mai complicată de la majorarea salariilor medicilor. Faptul că managerii au fost obligați să suporte cheltuielile survenite în urma majorărilor salariale ale angajaților, măsură aplicată de la 1 ianuarie 2019, din banii proveniți din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate a dus la situația în care cheltuielile pentru salarii au o pondere de 80-90% din buget, restul de 10-20% rămânând pentru medicamente și materiale sanitare. „10, 20 de procente nu sunt suficiente pentru a asigura un act medical de calitate”, a spus președintele SANITAS.

Potrivit aceleiași surse, măsura luată prin Ordonanță de Urgență în luna mai, în contextul transferării cheltuielilor de la bugetul de stat prin Casa de Asigurări de Sănătate pe act adițional separat, va duce la o economie nesemnificativă în sensul asigurării unui act medical de calitate.

Liderul SANITAS a precizat că, în ceea ce privește modul în care pacienții din spitalele Capitalei sun tratați, vorbim de o imagine de ansamblu care înglobează două extreme.„Sunt situații în care, într-adevăr, pacienții așteaptă cu orele, în care pacienții se simt într-adevăr discriminați pentru că încă se internează, încă se repartizează pe saloane în mod preferențial, dar sunt situații în București unde salariații din spitalele mari se poartă excepțional și sunt singurii din România care pot salva vieți”.

În ultimii 10 ani, Spitalele Gomoiu și Foișor au fost ridicate de la zero în Capitală.