Prima pagină » Eu Primar » #EUPrimar. Transportul public în București, de la „cazanele” fără aer, până la „Fata Morgana” de pe Magistrala 5

#EUPrimar. Transportul public în București, de la „cazanele” fără aer, până la „Fata Morgana” de pe Magistrala 5

#EUPrimar. Transportul public în București, de la „cazanele
Chiar dacă Primăria Capitalei a cumpărat recent 400 de autobuze noi, din Turcia, transportul public din oraș rămâne unul neatractiv, asta din cauza faptului că este și el blocat în traficul infernal. În aceste condiții, benzile unice reprezintă cea mai bună soluție, spun specialiștii, dar și Primăria.

Transportul public din București, în linii mari:

– Sute de vehicule nu au aer condiționat;

– S-au cumpărat autobuze noi, diesel, dar stau și ele blocate în trafic;

– Sunt prea puține benzi unice pentru STB;

– Pentru că nu sunt parcări, multe benzi sunt ocupate de autoturisme, iar pe acolo ar putea circula autobuze;

– Bucureștenii, amăgiți de zeci de ani cu noi magistrale de metrou;

– Legătura dintre capitala europeană și Aeroportul Internațional se face doar cu…un expres

Pe larg:

Transportul public de suprafață din București este în prezent blocat în trafic, iar sute de autobuze și troleibuze stau la cozile infernale care se crează în marile intersecții. Pe de altă parte, în zilele de vară, multe dintre autobuze, troleibuze și tramvaie sunt ca niște adevărate saune pe roți.

Iar măsurile luate de actuala administrație sunt prea puține pentru ca orașul să aibă un transport public atrăgător și civilizat. Totuși, Primăria Capitalei admite că benzile unice reprezintă cel mai bun mod de a fluidiza transportul public. În prezent însă, sunt prea puține astfel de benzi.

„În vara anului 2018, Primăria Capitalei a demarat lucrările de creare a benzii unice de transport pentru liniile de tramvai 1 și 10, prin montarea unor stâlpișori de separare a liniilor de tramvai de traficul auto. De asemenea, calea unică a fost instituită și pe liniile de tramvaie 21, 41 și 32.

Odată cu instalarea gardurilor de separare a căii de rulare pe partea carosabilă a crescut  atractivitatea liniilor precizate mai sus, ca urmare a sporirii confortului călătoriei prin reducerea duratei, respectiv mărirea vitezei de deplasare”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Gândull și MEDIAFAX.

În ceea ce privește banda unică pentru autobuze, Primăria Capitalei spune că a implementat tronsoane dedicate STB pe următoarele artere: Bd. Regina Elisabeta, Bd. Mihail Kogălniceanu, Bd. Unirii (între Piață Alba Iulia și Piață Unirii), Calea Dorobanților (între Bd. Dacia și Sos. Ștefan cel Mare), Bd. Dacia (între Calea Dorobanților și Calea Moșilor), Splaiul Independenței (între Sos. Cotroceni și Bd. Eroilor).

„De asemenea, în ultimul trimestru al anului 2018, specialiștii din cadrul PMB au analizat punctual timpii de deplasare pierduți de autobuzele STB în marile intersecții, astfel încât, în Piața Victoriei, între bd. Ion Mihalache și Calea Victoriei, a fost deja materializat un culoar pentru transportul public. Pentru anul 2019, în cadrul Comisiei Tehnice de Circulație, se analizează, împreună cu specialiștii Brigăzii de Poliție Rutieră, realizarea unor modificări geometrice ale arterelor, în scopul creșterii capacității de circulație și creării de benzi dedicate transportului public”, se mai arată în răspunsul PMB.

Potrivit specialiștilor în infrasctructură rutieră, pentru a amenaja benzi unice pentru autobuze, Capitala ar trebui să aibă mai multe parcări.

„În anumite zone poți face parcări, și să desființezi parcările de pe banda 1, pe care o poți face pentru transportul în comun. Dar nu ai cum să faci bandă acolo unde parchează mașinile, dacă nu le oferi șoferilor o alternativă de parcare”, a explicat Ionuț Ciurea, director Pro Infrasctructura.

Pe de altă parte, Andrei Avram, expert în mobilitate urbană, este de părere că autobuzele ar trebui să fie mult mai mari, cu capacitatea unui tramvai, și ar trebui să aibă prioritate în fața autoturismelor.

„În momentul de față, transportul în Capitală este extrem de mare în ceea ce privește mașina personală. Cea mai mare problemă este că autobuzul, care transportă sute de persoane, nu are deloc prioritate în fața unei mașini care transport patru persoane, iar de cele mai multe ori vedem mașina și șoferul. Nu este normal așa ceva. Practic, trebuie create peste tot culoare unice pentru autobuze, iar aceste vehicule ar trebui să fie mult mai mari, cu capacitatea unui tramvai. În felul acesta, când autobuzele vor avea prioritate, aer condiționat, să vină la timp și să nu stea în trafic, atunci mulți șoferi vor renunța la mașina personală”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Andrei Avram.

Aproape toate autobuzele Mercedes, folosite și după 12 ani

La capitoul „măsuri pentru modernizarea transportului public”, Primăria Capitalei punctează controversata achiziție a celor 400 de autobuze Otokar diesel din Turcia, vehicule la care s-au semnalat probleme încă de la cumpărare – cel mai cunoscut incident fiind cel în care expresul către Otopeni a fost inundat după ce s-a spart furtunul instalației de încălzire. Pe de altă parte, chiar dacă sunt EURO 6, administrației actuale i s-a reproșat faptul că nu trebuia să achiziționeze 400 de autobuze diesel, ci electrice.  

Reprezentanții STB au precizat că toate cele 400 de autobuze Otokar au intrat în flota companiei de transport din Capitală. Pe lângă acestea, STB încă folosește, aproape în proporție de 100% autobuzele Mercedes CITARO, cumpărate acum 12 ani.

Sute de autobuze, tramvaie și troleibuze fără aer condiționat

„În prezent, din cele 1.000 de autobuze Mercedes-Benz Citaro, sunt date în folosință 992 de autobuze, iar 8 autobuze sunt date în folosință altor unități administrativ-teritoriale. Dintre acestea, 662 de autobuze sunt dotate cu instalație de aer condiționat în salonul călătorilor și în cabina conducătorului auto, iar restul de 338 autobuze au sistem de climatizare doar în cabina șoferului”, se arată într-un raspuns STB, pentru Gândul și MEDIAFAX.

Iar pe lângă cele peste 300 de autobuze fără aer condiționat, în Capitală circulă în prezent și 180 de troleibuze și 280 de tramvaie, iar majoritatea nu au aer condiționat, fiind precum niște cazane imense de fierbere a apei…

Primăria Capitalei anunță însă că în prezent are în procedură achiziția de vehicule noi:

„Pentru îmbunătățirea transportului public, Primăria Capitalei derulează în prezent proceduri de achiziție, prin fonduri europene, a unor mijloace de transport în comun, care vor fi dotate cu instalații de aer condiționat, respectiv: 130 de autobuze hibride, 100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice și 100 de tramvaie moderne”, se mai arată în răspunsul STB.

Până la modernizarea și îmbunătățirea transportului, metroul rămâne cel mai eficient și rapid mijloc de transport din București. Nu și pentru locuitorii din cartierul Drumul Taberei, care așteaptă de ani buni inaugurarea acestui transport, metroul devenind pentru ei un fel de „Fata Morgana”…

Cum explică Metrorex întârzierile foarte mari de la Drumul Taberei?

„Principalele motive de întârziere au fost așa: subfinanțarea proiectului. Până la data de 30.04.2013, proiectul a fost finanțat integral de la bugetul de stat prin titlul 65 – Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă. După această data, proiectul a primit acordul din partea Comisiei Europene pentru finanțarea acestuia din fondurile structurale în cadrul POS-T și mai apoi aprobat pentru fazare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare”, au declarat reprezentanții Metrorex.

Potrivit acestora, probleme au fost și în ceea ce privește devierea utilităților, din mai multe cauze,  printre care interzicerea defrișărilor în Parcul Drumul Taberei și Romancierilor de către autoritățile locale.

„De asemenea, discutăm și despre litigiul între autoritatea locală și proprietarii chioșcurilor din amplasament, dar și despre lipsa fondurilor autorităților locale pentru execuția pasajului subteran situat deasupra stației Academia Militară, astfel încât cele două investiții să poată fi realizate independent”, mai explică reprezentanții companiei.

Cu toate că aproape nimeni nu mai crede în finalizarea acestui proiect, reprezentanții Metrorex sunt optimiști: „Lucrările la Magistrala 5 vor fi finalizate la sfârșitul anului 2019″.  

Capitală europeană, fără legătură cu aeroportul

Pentru o capitală europeană, realitatea este că în 2019, între principalul aeroport al orașului și metropolă nu există o legătură de cale ferată sau de metrou. În ceea ce privește metroul până la Otopeni, acesta este programat, în cel mai fericit caz, să fie gata în 2023.

Dar ținând cont de întârzierile de la Magistrala 5, nu este deloc exclus ca și pentru Magistrala 6 lucrările să treneze ani la rând…

 

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și