#euromania. Ce au făcut eurodeputații români în Parlamentul European? Mandatul pe cinci ani se încheie la sfârșitul lunii MAI

Europarlamentarii români susțin că au făcut numeroase demersuri pentru a aduce beneficii țării lor. MEDIAFAX a solicitat eurodeputaților români să declare care au fost proiectele derulate în avantajul românilor. Răspunsurile primite de la aceștia se referă la avantaje primite în urma negocierii bugetului Uniunii Europene, respectiv alocarea unor sume mai mari din fonduri europene, dar și la obținerea de oportunități pentru pentru români, în special pentru tineri, prin intermediul mai multor programe, precum Erasmus sau „DiscoverEU”.

Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PNL, spune că a asigurat creșterea bugetului pentru Transporturi cu peste 6 miliarde de euro, fiind membru în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European. Acesta a inițiat primul pas privind asigurarea accesului direct la fonduri europene pentru administrațiile locale. De asemenea, el mai arată că a asigurat accesul României la aproximativ un miliard de euro, susținând oferirea posibilității statelor membre de a folosi integral sumele transferate din Fondul de Coeziune la Mecanismul Conectarea Europei. Marian-Jean Marinescu a mai inițiat și o procedură pentru a oferi Parlamentului European posibilitatea de a propune majorarea fondurilor propuse de Comisia Europeană pentru politici importante precum coeziune, agricultură, cercetare, transport.

Victor Boștinaru, europarlamentar PSD, menționează că a reușit să a obțină pentru România peste 3 miliarde de euro, din care o parte fiind folosiți în infrastructură, acesta fiind membru Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European. Acesta a obținut 2 miliarde de euro după ce a făcut mai multe demersuri pentru evitarea dezangajărilor și crearea de condiții speciale pentru România. De asemenea, a mai obținut 1,1 miliarde de euro pentru țară, sumă ce a fost folosită pentru proiecte în infrastructură, în România, întrucât, în urma solicitării sale, banii care trebuiau transferați către MCF de către fiecare țară membră a Politicii de Coeziune, au putut fi folosiți în țara din care provin, până la finalul anului 2016.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a arătat că a jucat un rol important, privind negocierea bugetului Uniunii Europene, fiind ales în anul 2016 pentru funcția de negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din anul 2018. Acesta a devenit astfel primul europarlamentar român desemnat pentru această funcție. El a reușit să obțină în anul 2015 pentru România suma de 8,5 milioane de euro pentru inundațiile din anul 2014. În urma pagubelor provocate fermierilor de pesta porcină și gripa aviară în anul 2018, Siegried Mureșan a solicitat Comisiei pentru bugete a Parlamentului European să includă în Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2019 alocarea a 28 de milioane de euro pentru fermierii afectați. De asemenea, acesta a mai inclus în premieră 12 milioane de euro în bugetul Uniunii Europene pe anul 2018 pentru a le permite tinerilor din întreaga Europă să circule până la 30 de zile gratuit cu trenul în Europa, în perioada 2018-2019. Iar pentru anul 2019, acesta a obținut alocarea suplimentara a 16 milioane de euro privind bugetul Uniunii Europene, pentru programul „DiscoverEU”.

Claudia Țapardel, europarlamentar PSD, afirmă că a avut numeroase realizări atât în domeniul turismului, cât și în domeniul transportului, aceasta fiind membră a Comisiei pentru transport și turism. Prin demersurile făcute de aceasta, Bulgaria a început anul acesta să-și asume responsabilitatea de dragare a Dunării, acest lucru determinând un avantaj competitiv pe piață privind transportul de turiști sau cel de mărfuri pe Dunăre, acela ca transportul să fie posibil pe tot timpul anului. La inițiativa sa a fost creat un intergup, ce reunește peste 150 de eurodeputați și are ca obiect dezvoltarea turismului european și a patrimoniului cultural. De asemenea, aceasta a făcut demersuri ca România să devină membră a celei mai importante organizații dedicate turismului la nivel mondial, Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO). Pentru ca România să obțină încă un mandat în Parlamentul Uniunii Europene, eurodeputatul PSD Claudia Țapardel a făcut demersuri în cadrul Comisiei pentru Afaceri Constituționale și a purtat discuții cu liderii de grup politici, reușind să obțină modificarea raportului inițial, conform căruia, România nu urma să primească un alt mandat la redistribuire. Datorită acestor eforturi, România ar putea deveni și a șasea țară, ca reprezentativitate la nivelul Parlamentului European și nu doar ca mărime din punct de vedere demografic, în Uniunea Europeană.

Daniel Buda, europarlamentar PNL, precizează că a contribuit la creșterea de la 11 miliarde de euro la 13,4 miliarde de euro privind Politica Agricolă Comună, fiind membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. El a desfășurat și campanii publice pentru încurajarea consumului de produse românești și implicit dezvoltare a domeniului agricol românesc, precum „Mănânci produse românești, mănânci sănătos.”

Renate Weber, europarlamentar ALDE, a punctat că s-a axat pe domeniul social, reușind să obțină rezultate benefice pentru români privind oportunitățile de muncă, în calitate de membră a Comsiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Ea punctează că a reușit extinderea EURES, rețeaua europeana de servicii, de ocupare a forței de muncă. Astfel, au fost incluse stagiile și uceniciile disponibile pe teritoriul Uniunii Europene, find create mai multe oportunități de angajare. Posturile vacante vor fi accesibile din întreaga Uniune Europeană. Iar, spre deosebire de sistemul anterior, acestea vor fi accesibile și din mediul privat.

În sectorul telecomunicațiilor, Adina Vălean, eurodeputat PNL, a fost principalul artizan al scăderii prețurilor la roaming în UE. Pachetul legislativ Roaming II a însemnat reducerea cu 80% pentru apeluri telefonice în roaming, cu 77% pentru SMS și cu 91% pentru consumul de date, deschizând calea pentru eliminarea supratarifării practicată de companii. În acest fel, românii au economisit mai bine de 700 de milioane de euro la facturile de roaming. Este unul dintre cei mai activi promotori ai numărului de urgență 112, inițiind și urmărind introducerea obligației de localizare exactă prin GPS a apelurilor de pe smartphone-uri din toate statele membre. Măsura aceasta economisește miliarde de euro și salvează mii de vieți. A primit premiul Asociației Europene pentru numărul de urgență pentru activitatea sa legată de 112.

Norica Nicolai, europarlamentar ALDE, a menționat că și-a concentrat activitatea în jurul domeniului pescuitului și a colaborat cu asociațiile de piscicultură din România pentru a înțelege și a încerca să rezolve problemele acestora, fiind membră a Comisiei pentru pescuit. Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a făcut demersuri pentru recunoașterea de către Parlamentul European a pescuitului recreativ în Uniunea Europeană, fiind membră a Comsiei pentru Pescuit. De asemenea, aceasta a colaborat cu asociațiile de piscicultură din România pentru a înțelege care sunt problemele acestora privind accesarea de fonduri europene și a propune amendamente, pentru a veni în ajutorul acestora, în cadrul noii legislații pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime și Activități Pescărești.

Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, a declarat că s-a concentrat pe proiecte dedicate tinerilor și minorității maghiare, colaborând cu organizații precum MIÉRT, MAKOSZ sau organizația tinerilor maghiari din Cluj. Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a contribuit, de asemenea, la programul „DiscoverEU”, printr-o campanie pentru tineri, în colaborare cu organizațiile MIÉRT și MAKOSZ. În urma campaniei, patru tineri au câștigat bilete de tren și burse pentru cazare și masă, bursele fiind finanțate de acesta. De asemenea, acesta a organizat pentru studenți un stagiu intensiv de pregătire la Bruxelles, în colaborare cu organizația tinerilor maghiari din Cluj.

Gabriela Zoană, cea care a preluat mandatul de eurodeputat de la Vasilica Dăncilă, este vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Regională din Parlamentul European și membru supleant al Comisiei de Libertăți Civile și Justiție și Afaceri Interne (LIBE). Ea a specificat că, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI), a avut o serie de întâlniri extreme de importante cu factori decidenți în legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020.

Alegerile europarlamentare vor avea loc pe data de 26 mai.

În prezent România are 32 de eurodeputați aleși: 13 în Grupul Partidului Popular European, 13 în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, doi în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, trei în Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa și un deputat neafiliat. Pentru mandatul următor, România va avea 33 de eurodeputați aleși, în cazul în care Regatul Unit al Marii Britanii va părăsi Uniunea Europeană.