Europarlamentar despre DECIZIA Comisiei Europene privind DEROGĂRILE cerute de România pentru neonicotinoide: „Nu afectează campania agricolă de primăvară, 2020″

„Știu că se discută foarte mult de faptul să nu se mai acorde aceste derogări. Acestea se puteau da în situații excepționale. Eu știu că s-a aprobat mai departe folosirea neonicotinoidelor”, a precizat europarlamentarul român pentru Gândul.info. „Statele membre din Consiliu au avut o poziție foarte dură în ceea ce privește acordarea acestor derogări, pentru că se creau condiții neloiale față de ceilalți fermieri care nu le puteau folosi. Producția de porumb la hectar a celorlalți fermieri din UE era mult mai mică decât cea a României, în condițiile în care celelalte state au folosit pentru combaterea dăunătorilor rotația culturilor, astfel încât să prevină dezvoltarea insectelor dăunătoare”.

De asemenea, surse de la Bruxelles au declarat pentru Gândul.info că se știa de această decizie încă din vara lui 2019, și anume că România riscă să nu mai primească derogări. Acestea au precizat că oficialii de la Bruxelles s-au tot întrebat de-a lungul timpului de ce alte state se pot descurca fără utilizarea neonicotinoidelor în combaterea insectelor dăunătoare, pe când România și Lituania nu?

„Se creează, astfel, o concurență neloială față de ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Acei fermieri folosesc alte substanțe, iar producțiile lor pe hectar sunt mai mici din cauza asta. Noi, în teren, aveam niște chestiuni care totuși impuneau aceste derogări. Erau chiar de la mijlocul verii discuții în sensul acesta, că statele membre au avut o poziție foarte dură față de folosirea neonicelor”, au precizat sursele Gândul.info care au adăugat că este pe traseu o decizie cu titlu de urgență excepțională a Comisiei Europene prin care să interzică României și Lituaniei utilizarea neonicotinoidelor, altminteri țara noastră și Lituania riscă infringementul.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

Stella Kyriakides: „Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii”

Luni, 3 februarie 2020, Comisia Europeană (CE) a adoptat două decizii care interzic Lituaniei și României să acorde autorizații de urgență nejustificate pentru pesticide care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).

Întrucât s-a dovedit că utilizarea acestor substanțe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul blocului comunitar (UE27). Cu toate acestea, Executivul de la Bruxelles subliniază că România și Lituania au acordat de mai multe ori autorizații de urgență pentru a permite utilizarea acestor substanțe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizații pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

„Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizații de urgență pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiții stricte. Pactul Ecologic European subliniază că sustenabilitatea lanțului alimentar este o prioritate pentru UE și nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul și biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluții alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Totodată, Comisia Europeană a pus la punct luni o bază de date care va pune la dispoziție toate autorizațiile de urgență acordate de statele membre.

În luna ianuarie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din România anunța că autorizează, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide.

În plus, instituția guvernamentală că nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui, deoarece floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere.

„Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană”, se menționa într-un comunicat al ministerului de resort.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării și utilizării semințelor de porumb, și 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, menționa MADR în comunicatul de presă.

Conform sursei citate, această autorizare a fost determinată de faptul că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol „Tanymecus dilaticollis” și „Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

Totodată, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor „Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, „Tanymecus dilaticollis” și „Agriotes spp”.

Sursă foto: colaj/Stella Kyriakides/Daniel Buda/Facebook/Pixabay