Europarlamentarul Dan Nica, la DNA: Am vrut să lămuresc situația

Dan Nica a declarat că a venit la Direcția Națională Anticorupție pentru a da lămuriri în cazul dosarului în care el a făcut o sesizare, în 2013, precizând că a vrut să lămurească situația.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Dan Nica, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada 2000 – iulie 2004, nu a fost citat de anchetatori, ci s-a prezentat din proprie inițiativă, pentru a afla care este stadiul dosarului „Microsoft”, în care este suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Nica nu a putut însă afla decât că în cauză nu s-a primit un răspuns oficial de la Parlamentul European, privind cererea de ridicare a imunității sale.

În dosarul „Microsoft”, mai sunt vizați alți șapte foști miniștri, respectiv Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu și Adriana Țicău, pe care DNA îi acuză de fapte de corupție legate de aprobarea unor proiecte pentru licențe Microsoft. Anchetatorii spun că persoanele implicate ar fi cerut 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

Un alt fost ministru vizat în anchetă, Gabriel Sandu, a fost deja trimis în judecată, alături de oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, și de fostul primar al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan.

DNA a cerut, în 26 septembrie 2014, avize pentru urmărirea penală a celor nouă foști miniștri.

Președintele a avizat, în 3 octombrie 2014, cererea DNA pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie 2014, cererea de începere a urmăririi penale a lui Valerian Vreme.

În 19 noiembrie 2014, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul Ecaterinei Andronescu și a lui Șerban Mihăilescu.

În 24 noiembrie 2014, președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a anunțat în plen că a primit de la autoritățile române cererea de ridicare a imunității europarlamentarului social-democrat Dan Nica și că a trimis-o Comisiei pentru Afaceri Juridice.

În 16 aprilie, Dan Nica și-a prezentat punctul de vedere în fața Comisiei pentru Afaceri Juridice a PE, care urma să întocmească un proiect de raport care să fie trimis în plenul PE, unde ar fi urmat să fie dat votul final pe cererea DNA de ridicare a imunității fostului ministru român al Comunicațiilor.

Recent, juriștii forului comunitar au stabilit că solicitarea trimisă de DNA în dosarul Microsoft, încă din octombrie anul trecut, nu este de competența lor, pe motiv că acuzațiile vizează mandatul de ministru al Comunicațiilor al lui Dan Nica, nu pe cel de europarlamentar, anunțul fiind făcut de președintele Parlamentului European, Martin Schulz.

În aceste condiții, DNA ar urma să primească și răspunsul oficial al europarlamentarilor și va putea adresa o nouă solicitare de ridicare a imunității către președintele României. În funcție de răspunsul primit la această solicitare, procurorii vor putea avansa în ancheta Microsoft, în care ceruseră încă din octombrie 2014 aviz pentru a-l putea cerceta pe Dan Nica pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani.

Procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, declara, în 17 mai 2015, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de Pro TV, că o parte a anchetei din dosarele „Microsoft” și „EADS” ar putea finalizată, iar procurorii ar putea dispune disjungerea cauzelor care privesc anumite fapte.

Kovesi preciza că în dosarul „Microsoft” au loc audieri aproape săptămânal, existând posibilitatea să apară și nume noi în acest caz.

„În dosarul Microsoft, se lucrează în continuare, se administrează probe, avem audieri aproape săptămânal în acest dosar, avem comisii rogatorii în curs, deci este un dosar în care se lucrează. Parțial, pentru anumite persoane, dosarul a fost finalizat, s-a trimis la instanța de judecată. Sper ca în curând să finalizăm cel puțin o parte din acest dosar, atunci când probele pe care le administrăm vor fi finalizate. (…) Procurorul de caz are obligația să verifice toate informațiile care apar, legate de fapte de corupție sau fapte conexe infracțiunilor de corupție în acest dosar. Dacă în urma investigațiilor vor apărea nume noi, vă asigur că o să aflați”, a subliniat Kovesi.

În dosarul „Microsoft”, în 23 martie, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, fostul primar Gheorghe Ștefan și fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimiși în judecată, după ce anchetatorii au disjuns urmărirea penală față de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în fața instanței. Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită și spălare de bani.

Potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi pretins și primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

După trimiterea acestei părți din dosar în instanță, procurorii DNA au continuat ancheta în cazul celorlalte persoane vizate.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate, susțin anchetatorii.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40 la sută mai mare față de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susțin procurorii.

Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acțiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației Naționale, în legătură cu închirierea de licențe educaționale.

Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul „Sistem Educațional Informatizat” (SEI), Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu și respectiv a unor infracțiuni de corupție în legătură cu derularea acestor contracte.