Eurostat: Românii reciclează puțin și preferă gropile de gunoi pentru depozitarea deșeurilor

Populația și dimensiunea economică a țării influențează cantitatea de deșeuri. Cele mai mici state ale Uniunii Europene (UE) generează cele mai mici cantități de deșeuri, în timp ce niveluri ridicate de reziduuri se remarcă în țările mai mari. Totuși, în România și Bulgaria s-au remarcat în 2014 (ultima serie de date Eurostat) cantități semnificative de deșeuri, în timp ce în Italia, acestea sunt relativ scăzute.

Aproape 65% din deșeurile țărilor membre UE au fost generate de reziduurile minerale. În general, statele care au cote mari de deșeuri minerale sunt cele în care se înregistrează activități de exploatare minieră și exploatare în carieră, precum România, Bulgaria, Suedia și Finlanda și activități de construcție și demolări, precum Luxembourg. Aceste două activități reprezintă 3,1 tone din totalul de 3,3 tone de deșeuri minerale pe cap de locuitor, echivalentul a 93,7% din totalul de reziduuri minerale din țările membre UE, în 2014.

Între 2004 și 2014, în statele UE s-a înregistrat o creștere de 4% a deșeurilor periculoase pe cap de locuitor. Cele mai mari creșteri din state precum Danemarca, Olanda și Lituania au fost echilibrate de reduceri remarcate în 11 state, precum România (2004-2012) și Portugalia.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

În România, din cauza sub-reciclării deșeurilor, taxa pe ambalajele puse pe piață a urcat de la 65 de bani la 2 lei pe kilogram în 2016, generând ample nemulțumiri în rândurile producătorilor, mai ales ale celor de alimente. În 2015, Administrația Fondului de Mediu (AFM) a derulat controale la organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de ambalaje de pe piață. Controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, printre care raportarea de către OTR a unor cantități de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Astfel că AFM a aplicat penalități fiscale pentru șase din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Cazul a fost trimis și la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a comunicat oficial că potențialul prejudiciu cauzat de supraraportarea OTR se ridcă la peste 54 de milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piață produse ambalate, este obligat să recupereze deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice stat membru al UE, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilități, agenții economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizație de transfer de responsabilitate sau își pot recupera deșeurile puse pe piață prin resurse proprii. Dacă agenții economici nu-și îndeplinesc țintele asumate, aceștia sunt obligați legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate.