Examenul pe care sistemul de educație l-a picat de fiecare dată: „Dacă ar fi să caracterizez reforma din ultimii 26 de ani, aș spune că este inexistentă”

Problema reformei curriculare trenează de 26 de ani, timp în care s-au făcut mici ajustări, însă nu s-a realizat niciodată o reformă consistentă.

Expertul în Educație, Marian Staș, spune despre evoluția curriculei în ultimii 26 de ani că „întregul proces este încremenit în acerba frică de schimbare”. În ceea ce privește programa de liceu, Staș consideră că nici nu se pune problema vreunei schimbări reale în mai bine, „iar gimnaziul tocmai a fost catadicsit cu un plan-cadru din clasa caracterizată drept carizatură de către răposatul academician Solomon Marcus și, respectiv, meșteșug de tâmpenie, de către profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației”.

„Dacă ar fi să caracterizez reforma curriculară din ultimii 26 de ani, aș spune că este inexistentă. Atâta timp cât elevii au studiat, studiază sau vor studia 15-18 discipline pe semestru, nici nu poate fi vorba de reformă curriculară. Este, de fapt, o conservare a status quo-ului, nicidecum o transformare de arhitectură curriculară. Programele școlare sunt inadecvate prin cantitatea și calitatea informațiilor obligatoriu de transmis elevilor. Eu nu am auzit de vreun profesor care să fie mulțumit pe bune de vreo programă școlară. În consecință și manualele sunt inadecvate, din aceleași motive”, a spus Staș.

Planurile-cadru pentru gimnaziu sunt „un rateu strategic”

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, anul acesta, noile planuri-cadru pentru gimnaziu și, în urma unei analize realizate și la nivelul unei comisii de specialiști de la minister, printre care s-au numărat Marian Staș, academicianul Solomon Marcus și profesorul Florin Colceag, au fost finalizate trei variante de planuri-cadru. În timpul dezbaterilor, au fost neînțelegeri în rândul specialiștilor, o parte din ei au vrut să schimbe total planurile-cadru, însă, într-un final, Ministerul Educației a ales planul-cadru final care aduce cele mai puține modificări.

„Caracterizez acest plan-cadru drept un rateu strategic descalificant profesional pentru cei care l-au girat, iar dezbaterile au fost o farsă ieftină în raport cu acest rezultat năucitor. Nimic din ceea ce înseamnă recomandare cu fața spre viitor nu a intrat în acest plan-cadru”, a spus Staș.

Dacă ar fi să ne uităm mai departe, la curricula de liceu, aici sunt două lipsuri care bat imediat la ochi. Este vorba de lipsa gramaticii la Limba Română și lipsa geometriei la Matematică. De ani de zile, profesorii atraga atenția că elevii de liceu termină clasa a XII-a cu un mare handicap educațional, nu mai au noțiuni de gramatică în minte, decât ce-și mai amintesc din clasa a VIII-a. La fel și la matematică, unde geometria clasică nu se mai studiază la liceu, doar cea vectorială care este utilizată la Fizică, în rest, până și de la facultate lipsesc lecțiile de geometrie clasică de bază fiindcă acolo deja se presupune că pornesc de la un alt nivel.

Astfel, profesorii de Română, spre exemplu, ajung să dea meditații de gramatică pentru tinerii care vor să intre la Drept și care au un examen dificil în față, care presupune cunoștințe mult mai avansate decât ceea ce se studiază în gimnaziu.

Profesoara de Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală a explicat că lipsa gramaticii la liceu afectează exprimarea tinerilor, iar comunicarea prin mijloacele tehnologice moderne afectează ortografia.

„Nu mai poți spune că există o prezentare sistematică a gramaticii, sunt exerciții mai mult de vocabular. E complexă problema pentru că netul și scrisul prin mesaje afectează mult ortografia, spre exemplu unii nu mai pun diacritice. Problema cu exprimarea există, e vizibilă, din cauza faptului că nu mai vor să citească. În general, cei mai mulți elevi se opresc la suprafața faptelor, nu-i mai impresionează exercițiul stilistic. Până la urmă, totul depinde de talentul profesorului, el poate face ca un copil să îndrăgească materia, e harul profesorului, așa atragi copiii”, a spus Stanca.

În ceea ce privește curricula de la Matematică, profesorul Adrian Troie de la Colegiul Național „Sf. Sava” spune că problema programei se răsfrânge implicit și asupra manualelor.

„Ar folosi manualele dacă toată treaba ar fi mai sistematică, sunt multe deficiențe care pornesc de la programă, fiindcă manualul trebuie să respecte programa. Cauza negativă a fost imixtiunea politicului, fiecare a vrut să se laude că a redus din programă, fără să-și pună problema ce face după, ce efect va avea. Geometria clasică nu se face la liceu, numai cea vectorială, ori acesta e doar un capitol de geometrie. Marele defect este că nimeni nu a făcut o structură coerentă de la clasa I, la clasa a XII-a, nimeni nu a pregătit profesorii ca să înțeleagă o filosofie a programei școlare, că nu conținutul contează, cu competența care se obține în urma studiului. Nu știu în ce măsură mai sunt programele acestea corelate la ceva, între ciclurile de liceu mă refer”, a explicat Troie.

De asemenea, el a mai punctat că trebuie analizat și cât de potrivit este să predai o informație la o anumită grupă de vârstă din punct de vedere al dificultății, fiindcă e posibil ca mintea multor copii să nu poată pricepe mai devreme anumite aspecte.

„E o ruptură mare între a VIII-a și a IX-a, se vede că ei nu au fost învățați să gândească și matematica este un fel de carte de bucate, au învățat să repete. Când pui o problemă nouă pe tablă, ei știu să rezolve tipurile de probleme pentru examen pentru că s-au centrat în a învăța pentru note și pentru examen, nu pentru cunoștințe și înțelegere. Ar trebui muncit de la A la Z cu o echipă de psihologi școlari, care să spună dacă elevii de vârsta asta sau aia pot înțelege ceva din ce le spui. Vrem să facem totul reprede, nu se poate”, a încheiat Troie.

Ministrul Educației a spus recent, într-un interviu acordat agenției de presă MEDIAFAX, că se va uita peste planul-cadru care a fost acceptat și este posibil ca acesta să fie revizuit.

„Am această intenție. Mi s-a spus că după o perioadă atât de lungă și de complicată în care au avut loc aceste dezbateri care nu întotdeauna au fost simple și liniștite, nu ar fi oportun să reluăm o discuție cu privire la planurile-cadru și la curriculum. Însă, eu cred că dacă lucrurile nu sunt foarte bine așezate și clarificate, ideea de a continua inerțial pentru că anumite decizii deja au fost luate nu va avea consecințe foarte bune și vom vedea că peste mai mulți ani, tot ceea ce s-a decis acum în mod rapid și fără o reflexie matură va fi socotit un eșec. Atunci, probabil că este bine să reluăm cel puțin o parte a discuției cu specialiștii de la Institutului pentru Științele Educației (ISE) și cu toți ceilalți care au fost implicați în dezbaterea planurilor-cadru, mai ales”, a declarat ministrul.