Restricțiile adoptate pe durata stării de urgență au adus o reducere a veniturilor românilor, iar revenirea treptată la normalitate presupune și noi cheltuieli pentru care soluția ar putea fi creditele bancare. Cu siguranță, în birourile de risc ale băncilor există serioase îngrijorări cu privire la cele peste 1.000.000 de contracte de muncă suspendate în aprilie („vârful pandemiei”) și cele 430.000 de contracte de muncă încheiate la finalul perioadei de restricții (cifra anunțată de Ministerul Muncii la sfârșitul lunii mai). În aceste condiții, unele bănci au luat decizia înăspririi condițiilor de creditare. Altele au adoptat o strategie complet diferită și au „absorbit” clienții care nu se mai califică pentru credite la alte bănci. Un lucru este cert: oamenii au ieșit din izolare, au diferite dificultăți financiare și au nevoie de bani. Cum și în ce condiții se mai pot împrumuta românii la bănci?
Gândul.ro a discutat cu mai mulți reprezentanți ale caselor de brokeraj pentru a afla care sunt noutățile în domeniul creditării bancare.
Sursele Gândul.ro spun, din experiența directă a lucrului cu dosarele de credit în această perioadă, că sunt mai multe categorii de clienți care au dificultăți în a accesa un credit și că există bănci care au refuzat solicitările de noi credite depuse de către cei care au cerut suspendarea ratelor. Mai mult decât atât, probabilitatea ca cei aflați în șomaj tehnic să primească aprobarea unui credit din partea băncilor este foarte mică. Aceste noi „politici de creditare” rămân însă, momentan, confidențiale. În spatele ușilor închise ale birourilor de analiză a riscului din cadrul băncilor.
”Pe durata stării de urgență, câtă vreme au fost restricții de circulație, volumele de credite ipotecare, și cele garantate și cele negarantate au scăzut în medie cu circa 30-40% . Este o cifră destul de mare”, au declarat surse din cadrul unei case de brokeraj pentru Gândul.ro.
„Aceasta este imaginea din perioada stării de urgență, lucrurile au început să se mai relaxeze, dar sunt în continuare probleme cu eligibilitatea unor categorii de clienți, în sensul că băncile sunt în continuare mult mai reticente în ce privește verificările făcute pentru fiecare caz în parte”, au mai precizat sursele contactate de Gândul.ro.
„Au mai apărut și alte restricții la creditare, pentru domenii care au fost afectate direct de pandemie, în sensul că nu s-au mai acordat finanțări strict pe durata stării de urgență: vorbim despre HORECA, transport aerian sau companiile care administrau spațiile comerciale din mall-uri, inclusiv cele care aveau magazine în interiorul acestora”, spun sursele citate.
În ce privește condițiile de creditare, unele bănci au reacționat – de pildă, au crescut avansul pentru creditele ipotecare la 35%. Este vorba de ING. Care a revenit ulterior la un avans de 25%. Au reacționat și alte bănci: Garanti Bank, Alpha Bank, care au făcut unele schimbări în condițiile de creditare.
Pe de altă parte, din experiența altor case de brokeraj, cum este liderul de piață Kiwi Finance, sunt bănci care s-au poziționat diferit și consideră, de exemplu salariul întreg încasat după șomajul tehnic pentru cei care au fost afectați de aceste măsuri, a declarat pentru Gândul.ro Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance.
„Băncile au luat măsuri proporționale și în linie cu schimbările din ultima perioadă. De exemplu industriile închise prin lege nu au fost creditabile în ultimele 2 luni. Alte două bănci au mărit avansul la creditele ipotecare, în timp ce altele nu au crescut restricțiile ci dimpotrivă au absorbit cota suplimentară de piață. O dată cu ridicarea restricțiilor și revenirea unor industrii la programe parțial sau total funcționale și băncile au ridicat restricțiile aplicate acestor industrii. În prezent sunt bănci care consideră de exemplu salariul întreg încasat după șomajul tehnic pentru cei care au fost afectați de aceste măsuri”, a precizat, pentru Gândul.ro Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance.
Reprezentanții caselor de brokeraj spun că activitatea de creditare a fost frânată, în principal, din cauza situației create de măsurile de izolare și de distanțare socială.
„În primul rând trebuie să avem o mai mare vizibilitate pe evoluția sanitară. Numărul de tranzacții a avut o ajustare nu din cauza reducerii cererii ci din cauze obiective de izolare. Nu au fost posibile vizionari de imobile și alte planuri pe care clienții le aveau (achiziții mășini, achiziții terenuri, bunuri de larg consum) nu au fost posibile din cauza închiderii industriilor respective. Pe măsură ce restricțiile se ridică gradual, va reveni și cererea. Deja vedem de exemplu în cazul industriei auto semnale imediat ce fabriciile și show-room-urile s-au deschis. La fel în imobiliare, piață nouă (proiecte noi finalizate) au înregistrat chiar o creștere a cererii/ unitate în timp ce piață secundară este încă blocată”, a mai spus Anca Bidian.
Pe de altă parte, cifrele creditării, așa cum rezultă din raportările individuale ale băncilor, centralizate de Banca Națională a României, arată bine. Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance, una dintre cele mai puternice case de brokeraj din România, spune că cererea de credite a fost, într-adevăr, mai scăzută în perioada de lockdown, dar că, per ansamblu, volumul creditării a crescut în primele luni ale anului 2020.
„Cererea de credite de nevoi personale a scăzut, în timp ce cererea de credite ipotecare a avut cel puțin o constanță față de aceeași perioadă a anului trecut. De altfel cifrele BNR arată că în primele 4 luni din 2020 au fost acordate cu 22% mai multe credite ipotecare decât în aceeași perioada din 2019. În Kiwi de exemplu am avut o creștere de 40% comparativ cu aceeași perioada anului trecut și din calculele noastre am înregistrat o creștere de 25% a cotei de piață în total piață bancară. În luna iunie vom depăși 50 milioane euro aplicații noi trimise în bănci, ceea ce arată că piața și cererea de credite nu au scăzut. Este de remarcat faptul că în acest timp creditul ipotecar mediu a crescut cu 15% față de 2019 ceea ce arată cel puțăn o stabilitate a prețurilor pe piața imobiliară. În opinia mea nu există niciun argument pentru o scădere în viitorul apropiat al prețurilor imobilelor atât noi cât și vechi”, a declarat pentru Gândul.ro Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance,
Riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevedem ţin de evoluţiile în planul sănătăţii publice, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o declaraţie de presă, precizând că asigurarea lichidităţii necesare finanţării economiei reale şi a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră.
„Ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecinţa şi nu cauza situaţiei economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanţare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanţarea datoriei publice.
Aceste realităţi dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agenţiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferenţiere şi ele nu pot fi desconsiderate”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o declaraţie de presă, potrivit zf.ro.