EXCLUSIV – CUM se face MINI-RECENSĂMÂNTUL pentru demiterea lui Băsescu. Ministrul Administrației, pentru Gândul: 500.000 de români plecați în stăinătate cu acte în regulă ies de pe LISTE

Guvernul Ponta a început să lucreze la planul mini-recensământului populației României, care are ca scop reactualizarea listelor electorale, așa cum au cerut judecătorii Curții Constituționale, pentru a putea valida sau invalida referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. De la comună, oraș și până la județ, toate autoritățile locale trebuie să demareze aceste verificări, începând de săptămâna viitoare. Pentru asta, vor fi mobilizați de la directori de școală și cadre didactice, până la polițiști. Nu se știe, deocamdată, câți bani va costa această operațiune.

Ministrul Administrației, Victor Paul Dobre, a explicat, într-un interviu pentru gândul, cum va decurge acest proces și cum vor bate primarii la ușa cetățenilor. De asemenea, Dobre a lămurit problema românilor din străinătate, despre care inițial s-a înțeles că ar risca să fie scoși de pe listele electorale: sunt două tipuri de „stranieri”, unii rămân, alții ies de pe liste.

Luni sau marți, Guvernul va emite un act normativ prin care va explica în amănunt atribuțiile fiecărei autorități. Până pe 23-24 august, datele din teritoriu trebuie adunate și trimise la București, la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor de la Ministerul de Interne. Pe 31 august, aceste date trebuie să ajungă pe masa celor 9 judecători de la Curtea Constituțională, care vor lua, tot atunci, și nu pe 12 septembrie cum stabiliseră inițial, o decizie privind referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Pentru USL, miza acestui mini-recensământ, așa cum l-a botezat premierul Victor Ponta în ședința cu autoritățile locale de vineri, este eliminarea de pe listele electorale permanente a peste 1,3 milioane de români (1.374.358), pentru a atinge cvorumul necesar demiterii lui Traian Băsescu, de 50% plus unul. Pe listele electorale permanente de la referendumul din 29 iulie au fost înscrise 18.292.464 de persoane, iar la vot s-au prezentat 8.459.053. Astfel, pentru atingerea cvorumului, ar fi nevoie ca lista electorală să cuprindă doar 16.918.105 români.

Ministrul Victor Paul Dobre a explicat însă pentru gândul că acesta nu este un obiectiv în sine pentru mini-recensământul Guvernului Ponta: „Nu pot să speculez. A fost o decizie a Curții Constituționale care ne cere o verificare și o vom face”.

Primul pas a fost făcut vineri, la ora 12.00. Victor Ponta a adunat în videoconferință toți reprezentanții autorităților publice locale și le-a explicat: „Facem în 20 de zile un mini-recensământ, dar doar dacă mai există omul sau nu mai există. Cei de la Statistică, când au mers cu recensământul -10 zile, nu? – dar au întrebat o mulțime de lucruri. Câte camere, câți căței, câți purcei, câți sunt, cât câștigă. Noi trebuie să întrebăm un singur lucru: mai există sau nu mai există acea persoană?”.

Victor Paul Dobre: „Cu toți cei cu care se poate organiza primarul acolo, se face verificarea”

„Propunerea noastră este să se constituie colective la nivelul fiecărei secții de votare și acestea să facă verificări, inclusiv în teren, cu mers acasă. Dar nu este ca la recensământ, pentru că nu cerem date, doar verificăm. Sunt situații în care apar pe liste oameni care nu mai sunt”, spune ministrul Victor Paul Dobre, pentru gândul.

Ministrul spune că, printr-o organizare bună, primarii nu ar trebui să aibă probleme în colectarea datelor din teren, dacă știu să-și mobilizeze comunitatea. La comune, va fi ușor, la orașele mai mari mai complicat.

„La nivelul comunelor, cele mai mari au 6 secții de votare. Aici, cu aparatul Primăriei, cu cei de la învățământ, cu directorii de școli, cu toți cei cu care se poate organiza primarul acolo, se face verificarea. Dificultăți sunt în orașele mari și în sectoarele Bucureștiului. Dar într-un municipiu sau într-un sector nu sunt mai mult de 200 de secții de votare. Aici, în marile orașe, primăriile au un aparat mare, au poliția locală. Se pot împărți pe secții de votare și fiecare, într-un interval de timp, se duce și își face treaba acolo”, a explicat ministrul Dobre.

Victor Paul Dobre a explicat pentru gândul că, pentru centralizarea datelor acestui mini-recensământ, se va constitui o Comisie Națională. La nivelul fiecărui județ și al Primăriei Municipiului București, vor exista comisii județene, iar la nivelul localităților (comune, orașe, municipii) și sectoarelor din Capitală, comisii locale.

„Aceste comisii vor organiza activitatea de verificare, care se va face așa cum a cerut Curtea Constituțională: verificarea listelor electorale după care s-a desfășurat referendumul din 29 iulie”, a declarat Victor Paul Dobre.

Timpul prea scurt, de doar 20 de zile (pe 24-25 august autoritățile locale trebuie să aibă datele strânse), nu i se pare ministrului un impediment: „Până pe 31 trebuie să dăm un răspuns și cred că dacă se organizează bine, se poate face”.

Întrebat dacă este convins că, de data aceasta, datele privind listele electorale vor fi 100% corecte, nu ca cele livrate de Ministerul de Interne, condus de Ioan Rus, Victor Paul Dobre nu dă procente:

„Cred că toate discuțiile și problemele care s-au pus vor da o responsabilitate în plus autorităților locale să facă acțiunea aceasta corect”.

Primarul Clujului, fostul premier Emil Boc, i-a spus în videoconferința de la Guvern, premierului Ponta, că nu poate chema oamenii din concediile de odihnă și că nu dispune de suficiente resurse. Ministrul de Interne Ioan Rus, clujean de asemenea, i-a replicat scurt: „Dacă nu găsim oameni cu care să facem treaba aceasta, vă propun să importăm nemți. Aducem nemți care să ne facă numărătoarea aceasta, de liste electorale”.

Victor Paul Dobre nu este la fel de creativ ca Ioan Rus, însă invocă legile: „În momentul în care există o decizie a Guvernului care stabilește acest lucru, primarul nu mai e numai primar, are și un mandat din partea Guvernului și trebuie să-l execute. Nu cred că există un primar care să trateze acest lucru de o manieră iresponsabilă”.

Cine iese de pe listele electorale. Clarificarea problemei românilor „stranieri”

Ministrul Victor Paul Dobre a explicat pentru gândul că nu se pune problema, așa cum a spus Traian Băsescu, să dispară de pe listele electorale românii plecați în concediu, care nu vor fi acasă să răspundă la verificări.

„Problema sunt morții”, spune ministrul.

Există doar patru categorii de români care pot dispărea de pe listele electorale permanente: cineva care a decedat, cineva care a obținut un pașaport de tip CRDS (cetățean român cu domiciliul în străinătate), cineva care și-a pierdut drepturile electorale, din motive de sănătate sau printr-o sentință judecătorească, și cei care au renunțat sau și-au pierdut cetățenia română.

Ministrul Administrației a lămurit de asemenea problema românilor aflați în străinătate și a situației lor pe listele electorale permanente.

„Noi nu putem să limităm vreunui cetățean român dreptul de a vota, în țară, în localitatea unde are domiciliul sau în străinătate. Nimeni nu îi poate retrage acest drept, decât în condițiile stipulate de lege – a decedat, a pierdut cetățenia română sau a renunțat la ea, are interzis din partea justiției sau datorită unor anumite condiții de sănătate”, a explicat Victor Paul Dobre.

Există însă două tipuri de români aflați în străinătate. Cei cu acte în regulă, care s-au stabilit în străinătate și beneficiază de un pașaport de tip CRDS (cetățean român stabilit în străinătate) și cei care au plecat din România, dar nu au acte de reședință în străinătate. Prima categorie iese de pe listele electorale permanente, cea de-a doua rămâne pe listele electorale.

Victor Ponta a declarat astăzi că românii cu pașaport CRDS sunt în număr de aproape 500.000. Victor Paul Dobre a explicat pentru gândul că, în mare, ei nu au figurat pe listele electorale după care s-a desfășurat referendumul, deci nu vor conta în cursa USL pentru reducerea numărului de cetățeni de pe listele electorale.

„Există o categorie cu pașaport CRDS. Aici avem o evidență precisă, de la Serviciul de Pașapoarte. Acești oameni nu sunt pe listele electorale permanente și nu s-au aflat nici la referendum, însă conform drepturilor constituționale, vin și votează, dacă doresc să vină să voteze. Pot vota pe liste suplimentare, în străinătate. Noi vom verifica dacă se mai află vreunul pe listele permanente, dar de regulă ei sunt scoși”, spune Dobre.

Restul românilor aflați în străinătate „rămân pe listele permanente. Dacă nu sunt în țară și rămân în străinătate, dar doresc să-și exercite dreptul de vot, se duc și votează pe lista suplimentară. Asta numai în cazul referendumului, al alegerilor prezidențiale și al celor europarlamentare. La locale trebuie să fie în localitate, iar la parlamentare trebuie să fie în colegiul electoral”, mai explică Victor Paul Dobre.

Cine va gestiona datele de la mini-recensământ

La nivel local, comisiile vor fi formate din primar, secretarul unității administrative, șeful Serviciului Public Comunitar, un reprezentant al serviciului, reprezentantul Inspectoratului de Poliție, Școlar, Direcția Județeană de Finanțe.

La nivel de județ, comisiile vor fi formate din prefect, președintele Consiliului Județean, principalii responsabili, directorul de la Statistică, șeful Inspectoratului Județean de Poliție.

Componența exactă a comisiilor va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, luni sau marți.