EXCLUSIV. Eurodeputații români despre provocările, solidaritatea și viitorul Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19

Patru eurodeputați români- Maria Grapini (PPU, S&D), Cristian Bușoi (PNL, PPE), Carmen Avram (PSD, S&D) și Clotilde Armand (USR, Renew Europe) – au răspuns invitației Gândul.ro de a reliefa în actuala criză sanitară semnificația Zilei Europei, precum și provocările statele membre ale Uniunii Europene.

Eurodeputatul Maria Grapini PPU (S&D): Parlamentul European a solicitat ca actuala criză de sănătate să fie definită în regulamentele pentru situații de criză

„Criza de sănătate este un context unic prin care trece lumea întreagă și îi face pe reprezentanții instituților europene să se uite mai atent la Declarația Schuman, la TUE, pentru că este clar că această criză sanitară concomitent cu criza economică zguduie din temelii Uniunea Europeană. Liderii europeni trebuie să găsească o soluție pentru a ține statele membre împreună. Am intrat în criză  cu o fragilizare a UE, prin Brexit, în actualul mandat european au intrat, ca și componentă, eurodeputați care au un simt critic mult mai accentuat față de UE, iar dacă nu se vor găși măsuri de solidaritate, dar foarte bine comunicate și resimțite de toți cetățenii UE, viitorul UE va fi incert. Acum Declarația Schuman este în alt context, liderii sunt mult mai atenți și încearcă să se comunice mult mai bine.

Am solicitat să se analizeze propunerea Parlamentului European pentru ca să existe o politică europeană de finanțare pentru politica de cercetare și producția medicamentelor să fie în statele membre, să nu mai depindem de țări terțe, pentru ca în situații de criză să ai siguranța acestora.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

În noul CMF, PE a propus ca bugetul pentru situații de criză să fie crescut, iar o a două modificare la regulamente se referă la situații de criză-unde  până acum erau definite, spre exemplu, catastrofele naturale, seceta, cutremure- să există criză de sănătate în regulamentul menționat”.

Referitor la încălcarea drepturilor lucrătorilor sezonieri români , eurodeputatul spune că „niciodată nu s-au încălcat drepturile lucrătorilor ca în perioada de criză”  și reproșează lipsa unei asistențe juridice din partea statului român

„Eu am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La nivel european avem o legislație pentru drepturile lucrătorilor, am lucrat foarte mult în legislația anterioară, însă există lucrători care nu sunt salarizați la fel ca lucrătorii autohtoni.

În situația lucrătorilor care au plecat din România în Germania s-a produs o greșeală dublă. Pe de-o parte în România s-a greșit că s-a plecat dintr-o zona roșie, pe de altă parte Germania a încălcat drepturile lucrătorilor și siguranța lor, din mai multe puncte de vedere. Contractul de muncă nu respectă minimul legislației europene- salarizarea, numărul orelor lucrate, securitatea socială.

Cetățenilor români li s-a dat un contract care nu este tradus în limba română, în cele mai multe dintre cazuri, și reprezintă  o altă încălcare a drepturilor, care este clară.

Ceea ce reproșez eu este lipsa unei asistențe juridice, care ar trebui fie realizată din partea statului român. Niciodată nu s-au încălcat drepturile lucrătorilor ca în perioada de criză. Numărul orelor lucrate a crescut de la 8 ore la 12 ore, plata a fost modificată, condițiile de igienă au lipsit  din locurile unde erau carantinati, într-o plină criză sanitară.

Noi am cerut o reglementare a muncii sezoniere, pentru că la nivel de muncă sezonieră nu există o reglementare destul de precisă. Avem nevoie de o legislație precisă și unitară în toate cele 27 state membre, pentru că lucrătorii circulă, este unul dintre drepturi, libertatea de mișcare în UE. Lucrătorul sezonier trebuie să aibă condiții clare ”.

GÂNDUL.RO: Este posibil ca producția internă să fie dezvoltată după această criză pentru  a fi rezistentă unei alte posibile crize?

Maria Grapini: „În prezent, statele membre (instituțiile naționale și cetățenii) privesc mai mult la politicile naționale. Este o situație delicată pentru viitoru Uniunii Europene. Dacă șefii de guverne și de stat ar considera că așa cum SUA, prin First America consumă produse interne, ar apărea o fragmentare a pieței interne. Pe de altă parte, Comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton recomandă statelor membre să își regândească strategia în domeniul economiei și să regândească o nouă strategie fiscală compatibilă cu perioada de criză. Înainte să vină criza, PE a lansat, prin comisiile de specialitate, o rezoluție de reindustrializare a economiei. Comisarul european spunea recent ca fiecare stat să-și regândească o strategie de reindustrializare a economiei, însă să răspundă noilor cerințe care au generat din criza cu care ne confruntăm.

Există oportunitatea pentru statele membre de a-și reseta economia, însă există pericolul să există această segmentare și fiecare să se gândească în interior decât la un proiect comun. În context global, dacă ne uităm la marile puteri, eu pledez pentru existența proiectului european, dar cu politici mai aproape de cetățean și să nu există o dublă măsură, cu care ne-am mai confruntat în materie de calitatea produselor, nici dublu standard când tratăm alocarea fondurilor europene sau a subvențiilor fermierilor. Aceste politici ar trebui să fie mai etice, pentru a putea să reziste”.

„Cele mai importante măsuri pe care a putut să le ia Comisia Europeană sunt legate de flexibilizare, Parlamentul European votând modificarea regulamentelor în acest sens

• În primul rând Comisia Europeană a făcut excepție de la Pactul de Stabilitate, iar statele membre nu mai trebuie să se încadreze în deficitul bugetar de 3% și datoria publică de 60%.
• A dat voie statelor să ofere ajutor de stat, ceea ce era interzis până acum. Comisia Europeană permite scheme de stat, acolo unde există veriga slabă, iar Consiliul de Miniștri a stabilit plafoane, România se poate încadra în schemă de ajutor de stat până la 3,3 miliarde de euro ce vizează susținerea IMM-urilor
• UE a făcut un centru unic de achiziție și licitație de medicamente și materiale, iar la nivel de stat oferă materii prime care să fie lucrate de companii. România încă nu a făcut acest luru
• A stabilit cu BEI și BCE bugete foarte mari pentru că statele membre să se împrumute cu costuri mult mai mici decât dacă s-ar împrumută la FMI. Sunt 2 trilioane EUR pe care statele membre îi pot accesa”

„În încheiere eurodeputatul a transmis: Să înțelegem nevoia de a ne proreja  și să lucrăm mult mai bine împreună, să consumăm mult mai multe produse  românești, să fim mai uniți”.

Mesajul eurodeputatului PNL (PPE), Cristian Bușoi: Pentru descoperirea de noi tratamente și a unui vaccin a fost organizat un mataron de donații, în urma căruia s-au strâns 7,4 miliarde de euro, iar medicii și asistentele din România și multe alte state ale UE ne-au oferit o lecție extraordinată de umanitate

„Forța noastră, a europenilor, este solidaritatea. Astăzi, Uniunea Europeană este prezentă pentru fiecare dintre noi, acolo unde avem cea mai mare nevoie. Suntem toți pentru unul și unul pentru toți și vom câștiga acest război cu virusul. Împreună vom reuși să ținem Uniunea Europeană pe drumul cel bun și să salvăm cât mai multe vieți. În ultimele luni s-au luat decizii fără precedent în Uniune.

Pentru descoperirea de noi tratamente și a unui vaccin a fost organizat un mataron de donații, în urma căruia s-au strâns 7,4 miliarde de euro, Parlamentul European a votat alocarea unor sume impresionante pentru sprijinirea medicilor și spitalelor: 3 miliarde de euro, iar medicii și asistentele din România și multe alte state ale UE ne-au oferit o lecție extraordinată de umanitate, atunci când au decis să plece în focarele COVID-19 pentru a salva viețile amenințate de noul coronavirus ale semenilor.

COVID-19 ne-a adus mai aproape unii de alții, în ciuda distanțării sociale. Sigur că au fost și greșeli. La începutul crizei a părut că Europa nu aude strigătul de ajutor al cetățenilor. Dar, a reușit să se mobilizeze rapid și să ofere protecția de care avem nevoie.

Rolul Uniunii Europene este să le ofere cetățenilor siguranță, protecție și încrederea că poate face față oricărei provocări medicale. După cum bine am văzut, virusurile nu cunosc granițe. Sănătatea și solidaritatea sunt cuvintele cheie pentru viitorul Uniunii Europene.

E Ziua Europei astăzi. O Europă pe care cu toții ne-o dorim puternică și liberă. Puterea ei înseamnă sănătate, energie, dorință de dezvoltare și inovare! Doar sănătoși vom putea realiza tot ce ne-am propus,

Împreună într-o Europă unită și sigură! Împreună putem! ”

Eurodeputatul PSD (S&D), Carmen Avram  a întărit ideea că „nu exista plan B, nu exista alternativă, nu poate exista nici măcar începutul unui gând rebel”: Uniunea Europeană se autoreglează, învață, se transformă permanent, șansa noastră e doar în interiorul ei 

„Am în minte o poveste – devenită metafora perfectă pentru ceea ce trebuie să fim noi astăzi – pe care am văzut-o recent, într-un documentar despre pădurea tropicală. Se spunea acolo un lucru uimitor: că, atunci când în pădure se taie un copac, toți copacii din jur își îndreaptă vârful rădăcinilor spre ciotul rămas și îi trimit acestuia minerale și nutrienți pentru a-l ține în viață. S-a constatat că, astfel, acel ciot poate supraviețui chiar peste un secol. E o lecție pe care ne-o dă natura azi, când Uniunea Europeana a fost lovită atât de puternic, încât lipsa intervenției noastre ar fi putut-o doborî.

Uniunea a avut, din păcate, o inerție care s-ar putea să ne coste o vreme, pentru că există state membre care nu vor uita curând asta, iar euroscepticii au primit vânt din pupă. Însă ceea ce e important e că ne-am mobilizat și că, acum, asistăm la un efort comunitar de a ieși din criză, cu cât mai puține daune posibil – în materie de pierderi umane și financiare, dar și al sentimentului de insecuritate, care s-a insinuat și al imaginii, care a avut de suferit. Trebuie doar să mai lucrăm la empatie, care a suferit, într-o uniune politică și economică, ferită, până acum, de teste de o asemenea amploare.

Ce aș vrea să înțeleagă toți românii, însă, e că nu se poate altfel. Nu exista plan B, nu exista alternativă, nu poate exista nici măcar începutul unui gând rebel: Uniunea Europeană se autoreglează, învață, se transformă permanent, șansa noastră e doar în interiorul ei. Viitorul, din mii de motive, nu poate fi decât unul singur: în UE suntem acasă.”

Clotilde Armand, eurodeputat USR (Renwe Europe): Rolul esențial al Uniunii Europene va apărea însă în criză economică care va urma. Criza economică pe care o vom traversa va face să se propage în societățile noastre tentația Brexitului

„Europa nu se va crea dintr-o dată și nici ca o construcție finită: ea se va construi prin realizări concrete, care creează o solidaritate de facto”, aceasta este declarația lui Robert Schuman, ministrul francez de Externe, valabilă și astăzi după 70 de ani de când s-au pus bazele Uniunii europene prin înfiinţarea primei instituții europene, Comunitatea cărbunelui şi a oţelului. Criza sanitară actuală ne-a arătat vulnerabilităţile pe care le avem și pe care trebuie să le îndreptăm. Trebuie să continuăm, așadar, să construim. Dar nu trebuie să uităm că acest proiect politic și-a îndeplinit principalele obiective : Vestul european trăiește în bunăstare și în pace de 75 de ani, Estul a fost și el integrat de peste 10 ani”.

„Nu-i putem reproșa Uniunii Europene că nu a intervenit acolo unde nu i-am dat putere să o facă și nu are competențe consemnate în tratate. Sistemele sanitare și medicale sunt gestionate strict la nivel național. Nu președinta Comisiei Europene ar fi trebuit să trimită scuze Italiei pentru gesturile de solidaritate întârziate, ci noi, fiecare stat în parte. Și-a asumat însă în numele tuturor această întârziere.

Uniunea Europeană nu poate organiza răspunsul sanitar și medical la această pandemie, dar poate aloca resurse, încuraja cooperarea, întări o rezervă comună de medicamente și echipamente, finanța cercetarea pentru a crea un vaccin. Este ceea ce a întreprins deja.

Rolul esențial al Uniunii Europene va apărea însă în criză economică care va urma. De modul în care va ști să impulsioneze relansarea economică, dezvoltarea unor domenii strategice, repartiția resuselor va depinde viitorul economic și politic al continentului. Criza economică pe care o vom traversa va face să se propage în societățile noastre tentația Brexitului. Va trebui să luptăm în următoarea perioadă împotriva acestei tentații la nivel european, vom avea nevoie să facem multă pedagogie pentru a explica de ce proiectul european e vital pentru noi.

Cel mai important e sa transmitem o viziune clară despre apartenenta la Uniunea Europeana. Ne-am grupat în jurul unui set de valori comune si a unor interese pragmatice.

Romania este o tară care a trait în istorie prin aliante, natiunea română a avut intotdeauna constiinta dimensiunii sale, a locului sau în calea urgiilor, si a construit legături puternice cu alte natii. Trebuie să reusim să transmitem această filozofie si celorlalti europeni. Doar împreună suntem mai puternici. Suntem prea mici fiecare în parte în lumea în care traim.

Pe 9 mai e Ziua Europei, pe 10 mai 1877 România a devenit independenta si de atunci a parcurs un lung drum european. Experienta românilor e esentială pentru a duce mai departe acest proiect ambitios initiat pe 9 mai 1950″.

Autor

Loredana Dinu

S-a născut în București și este absolventă a Facultăţii de Științe Politice și a două programe de masterat. Și-a desfășurat o parte din activitate la Bruxelles, în perioada studiilor, în ... vezi toate articolele