EXCLUSIV| Ipoteze în cazul accidentului de pe ”Drumul morții”. Cum poate fi explicată intrarea camionului care a ucis șapte oameni pe contrasens: ”Nu cad frânele la aceste mașini”
Un expert auto din Iași, care cunoaște mecanismele funcționării sistemelor de frânare în cazul vehiculelor de mare tonaj, dar și porțiunea de drum din zona Bălțați, unde s-a produs marți, 1 februarie, accidentul în urma căruia 7 persoane și-au pierdut viața, a analizat pentru Gândul cum s-ar fi putut produce tragedia rutieră.
Expertul a dorit să rămână anonim pentru a nu contrazice sau influența oficial ancheta desfășurată de Poliție în acest caz. Acesta a analizat concluziile preliminare ale anchetei, dar și ipotezele din spațiul public, legate de cauzele posibile ale accidentului.
El spune că probabilitatea ca un cauciuc să fi explodat în cazul camionului sau existența unei probleme la sistemul de frânare al acestuia sunt aproape de zero.
În opinia sa, rămân pe masă două teorii: în zona respectivă a existat polei pe o porțiune de drum, care a determinat ca mașina respectivă să derapeze sau a existat o altă mașină implicată în accident, pe care camionul o depășea, intrând astfel pe contrasens.
Ipoteza 1: sistemul de frânare a cedat la camion
Expertul consultat de Gândul explică faptul că astfel de camioane de mare tonaj au un sistem de frânare foarte bine pus la punct, care nu poate ceda pur și simplu. O problemă majoră la acest sistem ar fi împiedicat șoferul să pornească de la Dumești și i-ar fi fost imposibil să se deplaseze până la locul unde a avut loc accidentul.
Nu «cad frânele» la aceste mașini, pur și simplu. Sunt unele procedee mecanice care atunci când depistează o problemă blochează automat sistemele de frânare și trebuie introdus aer pe instalație doar pentru a deplasa ulterior un astfel de camion blocat. Sunt cazuri de camioane care au rămas, în urma unor accidente, oprite în tuneluri sau pe poduri, și a durat ore pentru deblocarea frânelor pentru că sistemele erau foarte complexe. Ar trebui să fie o intervenție majoră pentru ca frânele să nu funcționeze, nu e ceva ce se poate întâmpla din mers”, a explicat expertul.
Ipoteza 2: a explodat un cauciuc
Teoria care a circulat cel mai mult în spațiul public, fiind reluată și de către o parte dintre autorități, a fost cea a exploziei unui pneu. Expertul consultat de Gândul a explicat că nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple și că este una dintre teoriile perpetuate din trecut, când felul în care erau construite pneurile la mașini era diferit.
Se vorbea în anchetele de pe vremuri ale poliției despre explozia unui cauciuc pentru că acesta avea în interior o cameră umflată cu aer aflat la mare presiune, care putea exploda. Pneurile actuale nu pot exploda: se rod, se pot găuri, se pot sparge, prind uzură cu timpul care poate duce la dezumflarea rapidă a acestora, dar nu putem vorbi de explozii care să ducă la pierderea controlului asupra mașinii”, a precizat expertul.
Ipoteza 3: poleiul de pe carosabil
În ziua producerii accidentului, Direcția Regională de Drumuri și Poduri a fost citată în presa locală spunând că nu exista polei pe drum. „Ziarul de Iași” l-a citat și pe șeful Poliției Rutiere Iași, Mihai Șoric, care a precizat că „sunt urme de frânare ale ambulanţei, deci nu era polei”.
Expertul consultat de Gândul spune că ipoteza aceasta este una prematură.
În dimineața producerii accidentului temperaturile erau în jurul temperaturii de 0 grade Celsius, momentul oportun pentru producerea de polei.
În același text de pe „Ziarul de Iași”, reporterul care a mers la accident relatează că porțiuni din drumul care leagă Iașul de Bălțați erau alunecoase.
„Șeful Poliției vorbește despre urmele de frânare ale ambulanței și poate are dreptate, dar dacă camionul circula cu viteză și acesta a derapat pe o zonă cu polei, înseamnă că această zonă se afla la 300, chiar 400 de metri în spatele locului unde s-a produs accidentul. Acolo trebuia analizată prezența sau nu a poleiului. Mai mult, zona Bălțați este o zonă cu multe lacuri, cu o umiditate crescută în aer, cum nu se întâmplă pe alte porțiuni ale drumului care leagă Iași de Târgu Frumos. Sunt condiții aparte care trebuie analizate”, a spus expertul auto.
Acesta spune că alunecarea completă, la viteză mare, a unui camion pe o zonă cu polei duce la un derapaj care este foarte greu de controlat, chiar și de șoferii cu experiență. Iar greutatea vehiculului face ca distanța de frânare sau de recuperare în urma unui derapaj să fie foarte lungă.
„Merg des pe drumul respectiv, chiar și de mai multe ori pe săptămână, spre Suceava și astfel de camioane mari, de tonaj ridicat, merg constant în localități cu 70-80 la oră. Ca să oprești, la acea greutate, distanța de frânare este foarte lungă”, a completat acesta.
Ipoteza 4: a fost o altă mașină implicată?
Primele mărturii de la fața locului spun că există posibilitatea ca respectivul camion să fi depășit o altă mașină. În acel moment ar fi intrat pe contrasens, unde impactul cu Ambulanța, mai redus ca putere, l-ar fi făcut să intre frontal în autoutilitară care transporta cei șase muncitori.
Expertul consultat de Gândul spune că acest lucru este posibil, mai ales că pe porțiunea respectivă de drum este și o curbă destul de închisă. Iar șoseaua europeană are „probleme” vechi pe toată lungimea: nu are patru benzi de mers, ci este banda principală și acostamentul, iar două mașini mari nu încap una pe lângă alta fără să calce linia de la mijlocul drumului.
„Este foarte plauzibilă această ipoteză, dar se ridică un semn de întrebare: ce s-a întâmplat cu șoferul mașinii depășite, dacă acesta a fost scenariul? A putut să plece mai departe deși în spatele său a văzut că a avut loc un impact violent? S-a temut, crezând că va fi considerat vinovat?”, s-a întrebat expertul.
În momentul de față, supraviețuitorii accidentului sunt în stare stabilă: șoferul ambulanței a fost operat pentru o ruptură de splină și este în proces de recuperare, asistenta din ambulanță a scăpat doar cu răni ușoare, iar gravida care mergea spre Iași a născut un copil perfect sănătos. Investigația poliției pentru stabilirea cauzelor care au dus la producerea accidentului nu este încă finalizată.
Citește și