EXCLUSIV. Olivia Ciobanu, arhitect-șef al Primăriei Sectorului 1: ”Planul Urbanistic Zonal stopează defrișarea și salvează pădurea Băneasa!”

 Sectorul 1 al Capitalei nu a beneficiat niciodată de un Plan Urbanistic Zonal prin care să fie reglementată dezvoltarea în condiții optime și adaptate cerințelor moderne a întregului teritoriu, iar Olivia Ciobanu – arhitectul-șef al Primăriei Sectorului 1 – consideră că aprobarea unui asemenea proiect de anvergură ar duce la creșterea calității vieții locuitorilor din sector. Alături de primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, Olivia Ciobanu și o întreagă echipă de specialiști depun eforturi aproape supraomenești pentru ca Planul Urbanistic Zonal – Coordonator Sector 1 să devină realitate și încearcă să depășească fiecare ”obstacol” plasat în drum de adversarii P.U.Z.

Deocamdată, Planul Urbanistic Zonal este blocat și din cauza a nenumărate petiții trimise de cetățeni care nu sunt informați corect cu privire la acest proiect al primăriei de sector, iar tergiversările blochează investițiile, precum și cele peste 200 de proiecte care ar putea fi puse în aplicare. În exclusivitate pentru Gândul, Olivia Ciobanu a oferit alte informații de interes major pentru locuitorii din Sectorul 1, iar în acest material sunt prezentate planuri concrete pentru salvarea pădurii Băneasa.

”O reglementare de tip P.U.Z. la acest nivel are obligația legală de a ține cont de situația existentă din teren”

Arhitectul-șef Olivia Ciobanu spune că Planul Urbanistic General al Municipiului București a prevăzut – la data aprobării acestuia, cu mai bine de 20 de ani în urmă – ”o formă a Pădurii Băneasa care se întindea pe o suprafață aproximativă de 220,95 hectare extravilan și 56,55 hectare intravilan”.

La acel moment, în cadrul Pădurii Băneasa a fost cuprinsă, pe lângă suprafața V7 (păduri și plantații forestiere) și o suprafață V2a (spații verzi publice cu acces limitat de folosință specializată) – Grădini Botanice și Zoologice, de 43, 82 ha, o zonă de M3 de 9,66 ha, o zonă de S1 de 9,21 ha și o zonă A4 de 24,61 ha.

Totuși, în decursul timpului pe zona Pădurii Băneasa au fost aprobate un număr de 3 documentații de tip P.U.Z. Fiecare dintre acestea a solicitat schimbarea încadrării terenurilor din V, respectiv V – conform P.U.G. – în altă altă categorie, de tip M, mai exact M3. Suprafața cumulată a acestor 3 P.U.Z.-uri este de aproximativ 1,71 hectare, iar perioada în care acestea au fost aprobate este 2007 – 2012.

”Astăzi, în cartea funciară a imobilelor (terenurilor), la categoria de folosință, terenurile figurează curți – construcții, ceea ce permite edificarea terenurilor conform zonei funcționale din care acestea fac parte. O reglementare de tip P.U.Z. la acest nivel are obligația legală de a ține cont de situația existentă din teren, de a prelua documentațiile în vigoare și cele care au produs efecte. Pe lângă cele menționate, trebuie să mai țină cont și de necesității actuale de dezvoltare ale orașului și de opțiunile și nevoile locuitorilor sectorului”, a explicat Olivia Ciobanu.

Pădurea Băneasa poate fi salvată: ”Grad maxim de protecție prevăzut prin legislația silvică”

Cei care contestă acest Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 1 susțin – atunci când se referă la cazul ”Pădurea Băneasa” – că porțiuni întregi vor fi defrișate pentru a face loc unor construcții. Dar Olivia Ciobanu transmite că nu este vorba despre așa ceva, ba chiar din contră. Pădurea Băneasa, un adevărat ”plămân verde” al Capitalei, va fi în siguranță.

Dacă P.U.Z.-ul va fi, în cele din urmă aprobat, locuitorii Sectorului 1 vor beneficia de un procent mai mare de spațiu verde, ceea ce se va traduce – indiscutabil – printr-o calitate crescută a vieții. Echipa de elaborare a Planului Urbanistic Zonal – coordonată de arhitectul-șef al Primăriei Sectorului 1 și susținută de primarul Daniel Tudorache – a ținut cont tocmai de acest criteriu fundamental, colaborând cu Agenția Națională de Protecție a Mediului și Direcția Silvică Ilfov-Romsilva pentru a descoperi cea mai bună modalitate prin care Pădurea Băneasa să fie salvată.

”Toate terenurile care se regăsesc astăzi ca pădure intravilan, se vor transforma în extravilan pădure pentru a le asigura gradul maxim de protecție prevăzut prin legislația silvică, care stipuleză că un teren încadrat ca pădure aflat în extravilan nu-și poate schimba destinația”, asigură Olivia Ciobanu, arhitect-șef al Primăriei Sectorului 1.

Olivia Ciobanu: ”Pădurile nu pot fi incluse în intravilan”

Trebuie menționat că în Codul Silvic – legea 46/2008, cu modificările și  completările ulterioare – se precizează că pădurile nu pot fi incluse în intravilan.

”Soluția descrisă mai sus a fost agreată în ședința de lucru despre situația Pădurii Băneasa, convocată ieri – 13.02.2020 – de către Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, la sediul primăriei. Acesta a solicitat și primit din partea echipei de elaborare a P.U.Z.-ului Coordonator Sector 1, toate informațiile despre acest subiect și a decis ca aceste terenuri să fie trecute în extravilan pădure”, mai spune Olivia Ciobanu..

Olivia Ciobanu declară că unul dintre scopurile majore ale Planului Urbanistic Zonal – Coordonator Sector 1 este tocmai acela de a stopa mecansimul folosit în prezent pentru a defrișa Pădurea Băneasa prin includerea acesteia în… intravilanul localității.

”P.U.Z.-ul își propune exploatarea pădurii în spiritul și condițiile prevăzute de lege și nu încurajează defrișarea ilegală a acesteia, defrișare care are numeroase efecte negative, atât la nivelul locuitorilor Sectorului 1, cât și al celor din întregul București”, a mai spus Olivia Ciobanu.

Bibliografie legislativă

1. LEGEA fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991 (republicare 1);
2. LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997;
3. Legea nr. 10 (r2)/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;
4. LEGE Nr.164 din 15.12.2014 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum si al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, si pentru modificarea unor acte normative;
5. Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente;
6. Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.