EXCLUSIV. Șase din 10 candidați la șefia Parchetului General și DNA AU PLAGIAT la „testul Pivniceru”. Procuror- candidat: „Nu ai cum să fii original, pentru că nu ai cum”

Comisia de evaluare a candidaturilor, pe care ministrul Justiției, Mona Pivniceru, și-a bazat nominalizările pentru funcțiile de șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a descoperit că 6 dintre cei 10 procurori înscriși în concurs au plagiat, copiind fără să citeze sursa, în proiectele de management depuse la concurs. Mai mulți procurori au copiat chiar din cartea coordonată de ministrul Justiției, Mona Pivniceru.

În procesul verbal de evaluare a candidaturilor, comisia îi acuză pe procurorii Gheorghe Cornescu, Claudiu Constantin Dumitrescu, Elena Hach, Vasile Ioniță, Viorica Stoica și Emil Gheorghe Moța că au preluat bucăți de text, fără să citeze sursa, din alte lucrări juridice sau de management.

Cei doi procurori nominalizați de Mona Pivniceru pentru șefia celor două parchete – Tiberiu Nițu și Ioan Irimie, nu au plagiat, arată comisia de evaluare.

VIDEO Marcel Ciolacu, după votul de învestitură: ATÂT S-A PUTUT

20:18

ACTUALITATE Avertisment SALVAMONT pentru turiști. Risc crescut de AVALANȘĂ: „Renunțați la eventuale ture în zona montană”

20:17

CITEȘTE AICI RAPORTUL DE EVALUARE al Comisiei de la Ministerul Justiției

Cele mai grave cazuri de plagiat, după cum reiese din procesul verbal publicat de Ministerul Justiției, sunt ale procurorilor Cornescu, Stoica și Ioniță.

Proiectul depus de procurorul Viorica Stoica, care a candidat la ambele funcții, le-a depășit pe cele ale colegilor săi la un singur capitol: cel al plagiatului și lipsei de originalitate.

„Proiectul întocmit are în vedere ambele funcții pentru care se desfășoară procedura de selecție și, mai mult decât alte proiecte, are un conținut lipsit de originalitate, ideile din cadrul acestuia fiind, în cea mai mare măsură, preluate în mod mecanic și fără respectarea vreunei reguli privind indicarea sursei, din operele altor autori sau din alte materiale accesibile publicului pe Internet”, scrie comisia de evaluare.

Astfel, procurorul Stoica, de la Parchetul General, a creat capitolul I al proiectului său preluând „în cea mai mare parte” un capitol al lucrării „Managementul Ministerului Public. Aspecte teoretice și practice”, autor George Bălan, Editura House of Guides, 2008.

O secțiune din proiect „este însușit ad litteram, în integralitatea sa și fără indicarea sursei, de pe site-ul oficial al Ministerului Public, fiind păstrate titlul, subtitlurile și chiar forma acestuia”, conform comisiei de evaluare.

În alte două secțiuni, Viorica Stoica s-a limitat la reproducerea unor texte de lege și regulamente interioare ale Parchetului General.

„Candidata nu reușește să facă distincția dintre obiective și măsurile de aplicare a acestora, având dificultăți de ordin conceptual„, consideră comisia de evaluare.

De altfel, Viorica Stoica a plagiat până și concluziile proiectului său.

„În cadrul ultimului capitol, intitulat „Concluzii”, care ar trebui să prezinte un pronunțat caracter de originalitate, candidata preia din nou, în bloc și fără respectarea cerințelor specifice de elaborare a unei lucrări, paragrafe întregi din lucrarea autorului George Bălan, pe care am menționat-o anterior”, arată comisia.

Viorica Stoica: „Sigur, unii nu au plagiat absolut deloc. Unde trebuia să fie bine, sunt numai calități”

Procurorul Viorica Stoica a candidat pentru ambele funcții de conducere scoase la concurs. Ea este procurorul care a încercat să îl audieze pe președintele Traian Băsescu, în 2005, și recunoaște, într-un interviu pentru gândul, că este prietenă veche cu europarlamentarul PSD Corina Crețu.

Viorica Stoica a explicat pentru gândul că fragmentele despre care comisia de evaluare de la Ministerul Justiției spune că sunt copiate fără indicarea sursei nu pot constitui un plagiat. Explicația: „Cum putem vorbi despre plagiat, când este vorba despre un proiect de exercitare a atribuțiilor specifice unui procuror de Înaltă Curte? Acest proiect nu are caracterul unei lucrări științifice, nici al unei lucrări de concurs. El cuprinde idei, este un preambul, o bază de discuție pentru interviuri”.

Viorica Stoica nu recunoaște legitimitatea comisiei de evaluare, ba chiar o acuză pe ministrul Mona Pivniceru că „s-a ascuns” în spatele acestei comisii, pentru a nu-și asuma decizia de numire a șefilor de parchete.

„Sigur, unii nu au plagiat absolut deloc. Acolo unde trebuia să fie bine, sunt numai calități”, spune Viorica Stoica, referindu-se la cei patru colegi procurori în cazul cărora comisia nu a semnalat elemente copiate fără citarea sursei.

„Domnul Morar (Daniel, fostul șef al DNA, care a acuzat caracterul netransparent al selecției noilor șefi – n.red.) a avut dreptate până la urmă. În lege nu zice nimic de nicio comisie, este atribuția ministrului (să nominalizeze procurorii-șefi – n.red.). Nici nu știu cum au ales comisia aceasta, noi nu avem niciun mijloc de contestare. Doamna Pivniceru nu a avut curajul să-și asume și s-a ascuns în spatele unei comisii„, mai spune Viorica Stoica.

Procurorul susține că „în mare am spus de unde am luat”, referindu-se la teoria managementului și la prezentarea instituțiilor pe care se pregătea să le conducă. „Nu am spus fragmențelul acesta l-am luat de acolo, aliniatul al doilea l-am luat de acolo”, spune însă Viorica Stoica.

Gheorghe Cornescu, cunoscutul lui Fane Căpățână: „Dacă așa au scris ei în raport, înseamnă că așa e. Dar înseamnă că e și cazul colegilor mei”

Procurorul Gheorghe Cornescu, de la Parchetul General, a plagiat grosier, folosind metoda copy-paste cu „bloc de text”. El a candidat pentru șefia Parchetului General. Fost procuror militar, Cornescu a recunoscut într-un interviu pentru gândul că s-a cunoscut cu interlopul Fane Căpățână la o petrecere.

„În urma analizei aprofundate a „Proiectului privind eficientizarea activității Ministerului Public din perspectiva exercitării funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție” pe care l-a depus candidatul, se constată că acesta este, în bună măsură, lipsit de originalitate, fiind întocmit prin preluarea, în mod substanțial, inclusiv prin metoda „bloc de text”, a unor fragmente relevante din alte surse bibliografice. Aceste surse (un manual de management, un material intern elaborat în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, „Raportul de activitate al Ministerului Public 2011” și „Raportul privind activitatea desfășurată pe perioada exercitării mandatului de procuror general 2006-2012″, întocmit la finalul mandatului doamnei procuror Kovesi Laura Codruța) nu au fost citate sau indicate în niciun mod, conform rigorilor unei lucrări științifice sau ale unui proiect întocmit la un asemenea nivel strategic al Ministerului Public”, scrie comisia de evaluare despre proiectul de management depus de Cornescu.

Gheorghe Cornescu a explicat, pentru gândul, că a preluat fragmente din mai multe lucrări și că dacă evaluatorii au considerat că a copiat, atunci și alți colegi procurori care au candidat sunt la fel de vinovați. El susține însă că este vorba doar de date statistice și regulamente, care nu pot fi interpretate original.

„Au fost mai multe materiale din care m-am inspirat. Dacă așa au scris ei în raport, înseamnă că așa este. Dar înseamnă că este și cazul colegilor mei. Nu poți să-și dai cu părerea pe date statistice. Nu ai cum să procedezi altfel, este o activitate publică (a parchetelor – n.red), nu ai alte date„, spune Cornescu.

Pe lângă rapoartele de activitate din care a preluat fragmente, Cornescu recunoaște pentru gândul că s-a inspirat și din cartea Monei Pivniceru, din care și alți colegi de-ai săi au găsit izvor de cunoștiințe.

„Sunt singurele surse din care am preluat. În cuprinsul proiectului sunt menționate toate sursele. Ultimul capitol este original (cel referitor la soluțiile și viziunea pentru conducerea instituției – n.red.), restul nu ai cum să fii original, pentru că nu ai cum”, a mai explicat Gheorghe Cornescu pentru gândul.

Procurorii „lipsiți de originalitate” și cartea de căpătâi a Monei Pivniceru din care au copiat

Procurorul Vasile Ioniță, de la DNA, a depus un proiect criticat dur de comisia de evaluare: lipsit de originalitate, cu idei preluate mecanic și plagiate, unele dintre ele din cartea coordonată de ministrul Mona Pivniceru.

„Ca o caracteristică generală, proiectul domnului procuror loniță Vasile este lipsit de originalitate, ideile din cadrul acestuia fiind, în bună parte, preluate în mod mecanic și fără respectarea vreunei reguli privind citarea, din operele altor autori sau din alte materiale de informare publică. Așa fiind, în continuare, vom indica fragmentele de acest gen pe care am reușit să le identificăm în cadrul proiectului”, scrie comisia de evaluare.

Astfel, procurorul anticorupție Ioniță a plagiat încă din primul capitol al proiectului său, preluând fragmente fără să citeze sursa, din Raportul privind activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție pe anul 2009 și din „Elemente de management judiciar”, coordonatori Mona-Maria Pivniceru și Cătălin Luca, Editura Hamangiu, 2007.

În capitolul II, procurorul a apelat la internet, preluând fără citare fragmente de text, dar și la un tratat de management scris de E. Burduș și E. Căprărescu.

Procurorul Elena Hach, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, a plagiat chiar de la vechea sa prietenă, ministrul Justiției Mona Pivniceru, cu care s-a luptat pentru drepturile salariale ale magistraților, în urmă cu câțiva ani.

„În cadrul capitolului 2 al proiectului său, realizează o prezentare bine structurată sectorial a datelor statistice disponibile. În cadrul aceluiași capitol, însă, am identificat câteva fragmente care au fost preluate, fără respectarea regulilor privind indicarea sursei, din lucrarea „Elemente de management judiciar”, coordonatori Mona-Maria Pivniceru și Cătălin Luca, Editura Hamangiu, 2007″, arată comisia de evaluare despre candidata Elena Hach.

Procurorul Claudiu Constantin Dumitrescu a fost nominalizat, alături de Ioan Irimie, pentru șefia DNA. Comisia a constatat însă că și el a preluat câteva definiții din domeniul managementului, fără să citeze sursa, în proiectul depus.

„Cu toate acestea, în secțiunile 1 și 2 ale capitolului II, candidatul a preluat, fără indicarea sursei, unele definiții ale funcțiilor managementului și ale rolului managerului”, se arată în procesul verbal al comisiei de evaluare.

Procurorul Emil Gheorghe Moța nu a plagiat alți autori, ci s-a limitat la a prelua fără citare un capitol integral din Raportul de activitate pe 2011 al Ministerului Public, instituție pentru șefia căreia a și candidat.

„Conținutul secțiunii „1.1.1 Prezentare generală” din cadrul capitolului 1 al proiectului este preluat, în integralitatea sa, fără indicarea sursei, din cuprinsul capitolului 1 „Considerații generale privind cadrul de organizare și funcționare a Ministerului Public” al Raportului de activitate 2011 al Ministerului Public”, arată comisia de evaluare.

Reacția Ministerului Justiției

Gândul a solicitat Ministerului Justiției un punct de vedere în legătură cu situația celor șase procurori acuzați de copiere și cu modul în care comisia a determinat că aceștia au plagiat. În afara concluziilor din raportul Comisiei de evaluare a candidaților, care sunt consistente, reprezentanții Ministerului au spus că vor formula un răspuns.