Experta de la Muzeul Național de Artă care a văzut tablourile furate din Rotterdam spune că i-a fost frică să anunțe Poliția

Publicat: 03 12. 2013, 18:45
Actualizat: 03 12. 2013, 18:45

Mariana Dragu, care este curator la Galeria de Artă Europeană a Muzeului Național de Artă (MNAR), a relatat, în cadrul dezbaterilor de marți de la Judecătoria Sectorului 3, cum a luat contact prima dată cu tablourile și cum și-a dat seama că acestea sunt furate. Ea a spus faptul că, în noiembrie 2012, a fost sunată de o „cunoștință”, Constantin Dinescu, care i-a cerut opinia cu privire la două opere de artă, pe care respectivul intenționa să le cumpere.

Odată ajunsă în casa bărbatului, Mariana Dragu i-a cunoscut pe Eugen Darie și pe Petre Condrat. Tinerii i-au prezentat cele două pânze, pictate de Gauguin, respectiv Matisse.

„M-am uitat cu lupa, pe față, la semnătură. Mi-am dat seama că lucrările au fost restaurate prin anii ’60-’70. Avuseseră loc restaurări minore, respectiv o curățare a murdăriei aparente. Atât cât poate să determine ochiul omului, am apreciat că lucrările sunt originale”, a explicat Dragu.

Experta a încercat să afle de unde provin cele două pânze, iar Condrat și Darie i-au spus că sunt „din Anglia”.

„Le-am zis că sunt furate, că n-aveau cum să vină din Anglia legal. Cei doi nu au zis nimic. (…) Darie și Condrat au insistat să afle valoarea acelor lucrări. Le-am zis că, având în vedere, că proveniența este ilicită, în urma unui furt, după cum am bănuit, valoarea lor este zero lei sau 10 ani de pușcărie”, a spus Mariana Dragu, în fața instanței.

Experta MNAR a adăugat că, în seara acelei zile, s-a informat, pe internet, cu privire la furtul tablourilor și, deși și-a dat seama că cele două opere de artă erau în posesia lui Darie și a lui Condrat, ea nu a anunțat Poliția.

„Reținerea mea era pentru că aveam de-a face cu un grup de crimă organizată. Mi-a fost frică să merg să declar ce știam”, a explicat ea.

Referitor la acest aspect, avocatul lui Petre Condrat, Cătălin Dancu, susține că „ea (Dragu – n.r.) ar trebui să fie în aceeași calitate, de inculpat pentru infracțiunea de tăinuire”, pe care o are clientul său.

„Are interese personale pentru a avea o asemenea poziție procesuală. Sunt convins că cineva a avut grijă să-i șoptească că dacă nu are o anumită poziție, va fi parte a unei infracțiuni de tăinuire, pentru că nu a știut să răspundă, odată ce putea să anunțe Poliția, și nu a făcut-o în condiții de cunoaștere ca expert a ceea ce a văzut și a ceea ce era în fața ei. (…) Nu a avut nicio jenă în a face declarații publice și nu și-a pus viața în pericol, cum încerca să acrediteze. (…) Dânsa, care este o expertă, știa foarte bine în fața a ceea ce se află. Mai grav este că a înțeles că este vorba despre o ilegalitate, că este vorba despre un furt, și, ca orice expert sau cetățean onest care era, trebuia să anunțe autoritățile. Astăzi, cele două tablouri erau salvate”, a declarat avocatul, la ieșirea de la instanță.

Tot la termenul de marți al dosarului furtului de tablouri a fost audiat și vărul lui Radu Dogaru, cel care a ajutat-o pe Olga Dogaru, mama unuia dintre principalii suspecți ai furtului de tablouri, să transporte „aproximativ trei genți”, în care să bănuiește că se aflau pânzele.

Instanța a stabilit un nou termen în acest dosar pentru 21 ianuarie, când ar urma să fie audiați aproximativ 10 martori.

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat, în 26 noiembrie, pe Radu Dogaru și Eugen Darie la șase ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.

Instanța a decis aplicarea pedepsei de șase ani și opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani și șase luni, pentru constituirea unui grup criminal și la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, dacă decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de șase ani și opt luni de închisoare.

Eugen Darie a fost condamnat de instanța Judecătoriei Sectorului 3 la șase ani și opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecințe deosebit de grave și la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Din pedepsele lui Dogaru și Darie vor fi scăzute perioadele în care au fost reținuți și arestați.

Instanța Judecătoriei Sectorului 3 a mai dispus ca Dogaru și Darie să rămână în arest. Aceștia trebuie să plătească 6.000 de lei cheltuieli judiciare.

Decizia nu este definitivă, și va fi atacată cu recurs de avocații celor doi.

Radu Dogaru și Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri și au fost judecați în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

În 24 octombrie, Judecătoria Sectorului 3 a admis cererile de judecare prin procedură simplificată, pe baza recunoașterii vinovăției, în cazul lui Radu Dogaru și a lui Eugen Darie și a respins solicitările făcute de Alexandru Bitu și Petre Condrat.

Instanța a respins cererile lui Bitu și Condrat pe motiv că declarațiile acestora nu sunt concordante cu probatoriul asigurat de procurori în acest caz. Astfel, instanța nu a putut lua în considerare recunoașterea integrală a vinovăției, așa cum cere articolul 320 indice 1 din Codul de procedură penală, în baza căruia au solicitat să fie judecați.

Alexandru Bitu și Petre Condrat sunt judecați în continuare în procedură completă, în cadrul căreia vor fi audiați, vor fi ascultați martori, vor putea propune probe în apărare, după care vor fi ascultate pledoariile finale și se va da o soluție.

În 22 octombrie, Radu Dogaru a arătat în fața instanței că este unul dintre autorii furtului tablourilor, că a vrut să negocieze cu autoritățile olandeze, dar a fost refuzat și că cinci dintre tablouri sunt la un prieten al său, ucraineanul Vladimir Vladimirenko.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocații celor acuzați de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.

Ulterior aceasta și-a schimbat declarația, arătând că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior în declarație dată în fața procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.