EXPLICAȚIA lui Cioloș pentru urgența ordonanței privind interceptările SRI. „Dacă nu o adoptam, rămâneam descoperiți în unele cazuri”

Premierul Dacian Cioloș afirmă că SRI va putea fi organ de urmărire penală pentru cazuri privind siguranța națională și terorismul exclusiv sub control judecătoresc, restul fiind „interpretare nefondată”.

”SRI nu poate fi organ de urmărire penală DECÂT pentru cazuri privind siguranța națională și privind terorismul (conform legii de funcționare a SRI) și DOAR, EXCLUSIV SUB CONTROL JUDECĂTORESC, în prezența unui PROCUROR. Restul e interpretare nefondată”, a răspuns premierul duminică seara pe Facebook unui reproș potrivit căruia prin schimbările din OUG privind interceptările ar fi reînființat Direcția VI – anchete penale – a Securității.

Întrebat de ce actul normativ nu a fost pus în dezbatere, Cioloș a susținut că nu mai era timp. ”Și acum punem OUG în consultare publică de câte ori se poate. În cazul OUG privind interceptările, nu mai era timp fizic, pentru că rămâneam descoperiți în unele cazuri dacă nu adoptam OUG în același timp cu publicarea hotărârii CC în Monitorul oficial”, a explicat el.

”Până acum SRI era implicat în urmăriri penale în toate cazurile în care făcea ascultări la solicitarea procurorilor. Acum, prin OUG se delimitează clar în care situații mai poate face asta. Credeți-mă, am studiat bine lucrurile înainte de a adopta OUG”, a mai afirmat Cioloș într-un alt răspuns.

Nici decizia CCR, nici OUG privind interceptările nu sunt publicate deocamdată în Monitorul Oficial. Ordonanțele de urgență intră în vigoare la data publicării, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate națională și terorism.

Ministrul Justiției a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Roman de Informații (SRI) astfel încât pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor are rolul de a obține, prelucra și stoca informatii în privința securității naționale.

”Acest lucru este legat de mandatele de siguranță națională care privesc exclusiv infracțiunile grave și foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă și terorismul și ținând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenți decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranță națională. Și în acest sens, într-un mod limitat și limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat și am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranță națională și până la urmă, siguranța cetățeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloși, mai riguroși cu privire la modul în care protejăm siguranța cetățenilor”.