Explicația pe care șefa ÎCCJ o dă numărului mare de mandate de interceptare: „Cererile sunt întemeiate”

„Probabil că sunt foarte întemeiate, nu mă pot pronunța asupra acestui aspect atât timp cât nu am judecat în calitate de civilistă o asemenea cerere. Cererile sunt întemeiate, e singura explicație (…) Aceste interceptări sunt legale”, a declarat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, întrebată dacă nu consideră că numărul de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obținute de profesorul de drept Radu Chiriță de la instanțe, între 2010 și 2015, a fost unul mare.

Reamintim că profesorul de drept la Universitatea Babeș-Bolyai de la Cluj, Radu Chiriță, a arătat, pe baza datelor obținute de la instanțele din țară, că în total, în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanță autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri.

„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviințează de instanțe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii și-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, și anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să își facă treaba. E un stat polițienesc. Statul polițienesc e cel în care lipsește controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca și cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca și când nu am avea control judecătoresc și ajung autoritățile să asculte pe cine vor”, argumenta Radu Chiriță, săptămâna trecută, potrivit Mediafax.

CONSULTĂ AICI DATELE COMPLETE PRIVIND MANDATELE DE INTERCEPTARE

Acesta a subliniat că se aștepta să vadă niște cifre ridicate, dar nu chiar la acest nivel.

„Sunt peste 4.000 de cereri încuviințate de ÎCCJ care are competență să încuviințeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniștri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depășește 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, mai spunea Radu Chiriță.

Potrivit profesorului, la cele 6 curți de apel din țară au fost admise cererile de interceptare a telefoanelor în proporție de sută la sută, în total fiind vorba de 61 de instanțe care au admis tot ce s-a cerut. 

„Recordul e la Tribunalul Galați, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Singurele instanțe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri și le admit numai pe cele care or fi ok sunt instanțele militare, dar și Judecătoria Pitești, Judecătoria Sector 5 București, Curtea de Apel Galați. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuși un număr uriaș de cereri admise, peste 5.700″, mai arăta Radu Chiriță. 

Acesta s-a declarat șocat de numărul „fantastic” de mare de cereri care se adresează judecătoriilor, întrebându-se pentru ce fel de fapte s-a cerut interceptarea de 2.200 de ori la Judecătoria Constanța sau de 1.500 ori la Judecătoria Ploiești.

„Ca să dau alt exemplu, mă tot întreb pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a menționat acesta.

Până anul trecut în februarie, SRI era cel care punea în executare actele de autorizare a comunicațiilor, rămânând după o decizie a CCR doar cu competență în cazurile de siguranță națională. 

250.000 de mandate de interceptare, executate de SRI în 10 ani

Potrivit rapoartelor prezentate Parlamentului, din 2005 până în 2014, ultimul an pentru care este public documentul, Serviciul Român de informații a pus în aplicare 250.454 de mandate de interceptare a comunicațiilor (telefoane, e-mail, etc). Numărul acestora a crescut de peste 11 ori în acest interval, ajungând de la 3.849, în 2005, la 44.759, în 2014.

Raportul de activitate al SRI pe anul 2015 nu este încă public la această dată. Însă, potrivit informațiilor cerute și primite de CSM, în anul respectiv judecătorii au aprobat interceptări în 16.000 de cauze.

Într-un interviu acordat anul trecut Gândul, judecătorul Horațius Dumbravă a apreciat, că numărul mandatelor de interceptare, executate de SRI, cu aprobarea instanței este foarte mare, iar magistrații ar trebui să fie „foarte atenți” când încuviințează astfel de măsuri. „Aici pot fi abuzuri și aici sunt venite din dorința de a avea probe în plus. Trebuie să fin atenți să nu interferăm mult prea mult în viața privată a unei persoane. Nu știu dacă s-au dat prea ușor, dar datoria noastră ar fi să vedem dacă în cele peste 16.000 de cauze în 2015, ele s-au finalizat cu trimitere în judecată.  Pentru că procurorul cere în cele mai multe cazuri în faza de urmărire penală pentru a aduna probe. Trebuie să vedem dacă în cele 16.000 de cauze s-au finalizat cu trimitere în judecată și câte din ele s-au terminat și cu condamnări” a spus el.

SRI, de 16 ori mai multe mandate de interceptare decât FBI

Cu astfel de date, serviciu secret românesc i-a întrecut și pe americani. Anul trecut, Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziție, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranța națională decât în SUA, iar SRI  a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.