Explicație uluitoare a șefului Comisiei SRI despre acoperiții din presă: „Din câte știu, nu există o interdicție. Și Walt Disney lucra pentru CIA”

”Pe tema acoperiților din presă, am luat în discuție azi (marți, n.r.) o scrisoare făcută de Active Watch în care ne cerea să organizăm noi o dezbatere. Voi avea săptămâna viitoare, marți, o discuție cu reprezentanții acestui ONG, eu cu domnul secretar Verestoy, și consider că lucrurile trebuie să stea – am luat noi decizia – un pic altfel. Nu avem ca atribut să organizm noi dezbateri. În schimb am putea să participăm la dezbateri pe care să le organizeze Active Watch cu organismele de presă care doresc să se implice într-o asemenea dezbatere și să participăm și noi”, a spus Țuțuianu.

El a arătat că finalitatea unor astfel de dezbateri constă în posibilitatea de a se ajunge la o concluzie privind stabilirea prin lege a unei asemenea interdicții.

”Vedem dacă există pe undeva în dreptul comparat un asemenea tip de interdicție. Din câte știu eu, nu. Dacă vreți, istoric, așa, vă pot da un exemplu: Walt Disney la un moment dat a fost unul dintre cei care lucrau cu CIA”, a conchis Țuțuianu.

SĂNĂTATE Medicii și vizitatorii, obligați să poarte MĂȘTI în spitalele ca-n perioada pandemiei. O țară europeană este grav afectată de epidemia de gripă

11:44

ACTUALITATE Ce reacție a avut o turistă din Anglia când a ajuns într-o stațiune din Transilvania, renumită pentru sporturile de iarnă: „Nu ştii sigur dacă e real”

11:41

El anunțase la începutul lunii februarie că, având în vedere o solicitare din partea societății civile, Comisia de control SRI va organiza o dezbatere publică pe tema ”acoperiților” din presă, la care vor participa jurnaliști și instituții media.

„Dacă în anumite zone există interdicția – judecători, procurori, magistrați și în politică, în celelate zone ale societății civile nu există interdicția. Ca atare, dacă este identificat un om valoros care poate contribui cu informații la securitatea națională a României, poate fi și din presă. Nu sunt comod neapărat, în plan personal, cu ideea, dar putem face și altfel analiza – un jurnalist este un om cu foarte multe contacte, cu foarte multe informații care pot fi foarte valoroase, cu acces în foarte multe medii. Ca urmare, lucrul acesta se poate întâmpla, indiferent că dacă ne place nouă sau nu”, a mai spus Țuțuianu despre posibilitatea existenței unor ofițeri SRI sub acoperire în media. 

Pe 25 ianuarie, Directorul SRI Eduard Hellvig a afirmat, după audieri care au durat 7 ore la Comisia de Control al SRI din Parlament, că serviciul pe care îl conduce nu are și nu va avea ofițeri acoperiți în justiție sau în politică și că nu se va implica în „jocuri de putere” sau în organizarea de proteste de stradă, așa cum există afirmații în spațiul public. Hellvig a vorbit despre „demonizarea” SRI și despre atacurile la adresa instituției, care încearcă să o destabilizeze. „Un SRI slab, timorat, destabilizat ar însemna o Românie dezarmată în fața amenințărilor, iar asta nu folosește nici instituțiilor statului român, nici românilor. Eu nu am date și dovezi care să confirme tot ce se spune în spațiul public. Dacă există astfel de date, ele trebuie puse la dispoziția organelor de anchetă”, a spus Hellvig. 

Directorul SRI Eduard Hellvig a calificat drept atacuri la adresa serviciului secret informațiile care circulă în spațiul public, unele lansate de Sebastian Ghiță, altele vehiculate în presă sau pe internet.

„Suntem martori în aceste zile la o divizare în societatea românească, la atacuri fără precedent la adresa instituției al cărei director sunt și consider o datorie să punctez câteva lucruri. Am constatat că există interesul de a destabiliza o instituție puternică a statului român. Le spun tuturor că SRI are instrumente validate în timp să se apere atât pe el, dar mai ales pe cetățenii României. Un SRI slab, timorat, destabilizat ar însemna o Românie dezarmată în fața amenințărilor, iar asta nu folosește nici instituțiilor statului român, nici românilor. Eu nu am date și dovezi care să confirme tot ce se spune în spațiul public. Dacă există astfel de date, ele trebuie puse la dispoziția organelor de anchetă. Pentru orice abuz care implică serviciul, comisia de control trebuie sesizată”, a declarat Hellvig.

Directorul SRI a afirmat că nu există ofițeri acoperiți ai serviciului în justiție sau în politică și cât timp el va fi la conducerea serviciului, SRI nu se va implica în jocuri de putere sau mișcări de stradă, așa cum se vehiculează în aceste zile în spațiul public.

„Cei care mă cunosc știu că urăsc abuzurile. De aceea vă spun foarte clar. SRI nu are și nu va avea acoperiți în politică sau justiție. În mandatul meu, SRI nu se va implica în niciun tip de joc de putere. SRI nu va organiza proteste sau alte mișcări de stradă, așa cum fals s-a afirmat în anumite locuri. Cred că fiecare instituție trebuie să-și desfășoare activitatea în cadrul stabilit de lege și de Constituție. Consider că într-o democrație reală este necesar și fundamental ca serviciile de informații să nu fie omniprezente și omnipotente. Aceste vremuri au apus demult și nu trebuie să se mai întoarcă. Înțeleg preocuparea societății românești la 10 ani de la integrarea în UE, ca SRI să fie o instituție subodonată mecanismelor democratice. Demonizarea instituției pe care o conduc, prin plasarea sa în zona speculațiilor în primul rând îi afectează pe angajații noștri onești și loiali statului român. Este greu să ne apărăm, pentru că orice mesaj este interpretat. Cei care ne atacă știu că nu vom intra în acest joc și de aceea continuă. Sper că aceste atacuri se vor opri”, a declarat Eduard Hellvig.

Directorul SRI a mai spus că au existat protocoale de colaborare cu organe de aplicare a legii, dar că acestea s-au limitat la asistență tehnică din partea SRI.

„Au existat protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Ofițerii SRI au oferit asistență tehnică, nu au desfășurat activități de cercetare penală. Punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă și tehnică. Colaborarea se face acum în concordanță cu decizia CCR din martie 2016″, a explicat Hellvig.