EXPLICAȚII. Orban anunță că nu este nevoie ca persoanele care ies la terasă să dea CNP-ul, ci doar numele și numărul de telefon: „Este un raționament foarte simplu”

Premierul Ludovic Orban a spus, luni seara, că nu este nevoie ca patronii teraselor să noteze CNP-ul persoanelor care fac rezervări, ci doar numele, prenumele și numărul de telefon, șeful Executivului precizând că aceste date sunt utile într-o eventuală anchetă epidemiologică.

„Rațiunea acestei măsuri a fost foarte simplă: din cauză că se adună foarte mulți oameni la un loc, dacă se descoperă un caz de persoană care este pozitivă, care s-a dus într-o terasă, ai nevoie pentru rapiditatea anchetei epidemiologice să poți să consulți bazele de date ca să știi care sunt persoanele care există cu risc de infectare”, a explicat, luni seara, premierul Ludovic Orban, la Digi 24.

Șeful Executivului a precizat că „nu este ceva nou” ca persoanelor care vor să facă o rezervare să li se ceară anumite date de indentificare.

Orban: Îi vom ajuta pe patroni să înțeleagă 

„Îi vom ajuta să înțeleagă (pe patronii de restaurante – n.red.). (…) Toate acest lucruri o să le clarificăm (datele care vor fi solicitate – n.red.) (…) E nevoie să poți să identifici persoana, măcar după numărul de telefon, să știi nume, prenume și măcar un număr de telefon sau adresa.

Terasele au fost deschise luni, ca urmare a unei noi relaxări a restricțiilor. Conform legii, reprezentanții teraselor trebuie să ceară clienților date de identificare, iar unii angajați au cerut chiar și CNP-ul celor ce au făcut rezervări.

Avocat: Terasele nu pot implementa în scurt timp măsurile

Ordinul privind măsurile de redeschidere a teraselor prezintă multe inconveniente pentru proprietari. Prima noţiune care ridică semne de întrebare este „triajul observaţional”. O altă problemă este aceea a colectării datelor personale într-un registru: e împotriva GDPR.

Avocatul Codrin Ţarălungă declară, pentru Mediafax, că noile normele impuse patronilor de terase ridică o serie de probleme. Înregistrarea datelor personale ale clienţilor şi trierea observaţională a acestora ar putea încălca anumite prevederi legale.

Prima noţiune care ridică semne de întrebare este „triajul observaţional” care se referă la trierea clienţilor. Astfel, persoanelor care au afecţiuni respiratorii ar trebui să li se interzică accesul la terasă.

„O noţiune bizară, triaj observaţional, care, pe de o parte, nu explică ce specialitate califică o persoană să facă un astfel de triaj (un medic şi-ar da seama dacă tuşitul excesiv este rezultatul fumatului excesiv sau al unei boli respiratorii; un ospătar nu are această calificare)”, a spus Codrin Ţarălungă.

Avocatul a atras atenţia şi că această măsură poate conduce „în extremis” la o modalitate de selectare a clientelei ce ar putea friza discriminarea.

O altă problemă este cea a colectării datelor personale într-un registru: ora venirii, date personale concrete precum nume, ora plecării.

Codrin Ţarălungă consideră această prevedere drept „excesivă şi complet împotriva principiilor GDPR. Pentru ca oamenii să îşi poată încredinţa datele au nevoie de informări corecte cu privire la prelucrare şi garanţii. Terasele nu au şi nu pot implementa în scurt timp aceste măsuri”.

Autorităţile continuă să guverneze în „griul legislativ constând în limitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti prin acte de putere cărora Constituţia nu le recunoaşte o atare posibilitate”, este de părere specialistul. De exemplu, masca obligatorie în alte împrejurări decât cele legate de un act medical este „o măsură invazivă în viaţa privată a cetăţenilor”.

Plecând de la împrejurarea că este interzisă pătrunderea în spaţiul unei farmacii – spaţiu închis – fără mască, legiuitorul nu spune cum se rezolvă cea mai simplă problemă: intru în farmacie tocmai pentru a-mi cumpăra măşti, atrage atenţia Codrin Ţarălungă. Logica legiuitorului: nu ai mască, nu ai acces în spaţiul care vinde măşti.

„Aşadar, cum se obţine prima mască?”, se întreabă avocatul.