Extras din Codul Academiei Infractorilor: „Șmecheria este haină grea, dar frumoasă”

Membrii Academiei infractorilor români (AIR) aveau de urmat reguli stricte, neavând voie să facă glume, iar greșelile comise le plăteau organizației în aur, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit surselor citate, din probele de la dosar, rezultă că nu puteau face parte din AIR fricoșii și turnătorii, cei care consumau droguri sau alcool, jucătorii de jocuri de noroc, și nici homosexualii și pedofilii.

Cei racolați erau testați timp de 90 de zile înainte de a deveni membri.

ECONOMIE Tarifele RCA au crescut în 2024, chiar dacă modul de calcul al poliței OBLIGATORII a fost plafonat. Ce a descoperit ASF la asigurători

14:32

POLITICĂ USR anunță că nu va vota GUVERNUL Ciolacu 2 și nu va susține candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale

14:30

Odată ce se întâmpla acest lucru, printre regulile pe care trebuiau să le respecte membrii AIR se numără faptul că nu aveau voie să atingă niciun bun care nu le aparținea din casa în care locuiau, să iasă afară sau să se uite pe geam și că orice glumă le era interzisă.

Membrii AIR erau instruiți și că riscurile și daunele dragostei copilărești sunt fatale, că trebuie să guste plăcerile vieții cu limită și că „șmecheria este haină grea, dar frumoasă”.

Ei mai erau instruiți să evite mijloacele moderne de comunicare, să le vorbească celorlalți în șoaptă, la ureche, pentru a nu fi înregistrați, să nu ridice capul în locuri publice pentru a nu fi filmați, să scape de urmăritori, să se deghizeze, să se poată dezbrăca în 10 secunde și să își ascundă hainele pentru a nu fi găsite.

În cod li se mai spunea că poliția și procurorii sunt dușmanii, în timp ce judecătorii înțeleg greșelile umane. Astfel, membrii AIR erau îndemnați să aplice în fața instanței „poezia”, arătând că sunt orfani, alcoolici sau consumatori de droguri și că le pare rău că au greșit.

În anchetă, trebuia să reziste fără a-și da numele adevărat, să fie atenți la capcane și probe false, să vorbească numai despre ei înșiși, calm și pe scurt, iar orice colaborare cu poliția le era interzisă. Totodată, li se arăta că „pușcăria nu omoară pe nimeni”, ci este tot un fel de Academie, doar că se pierd timp și bani.

În afara Academiei, în viața de zi cu zi, membrii trebuiau să treacă drept oameni simpli, săraci, chiar dacă erau milionari, și să nu atragă atenția asupra lor.

Greșelile făcute se plăteau Academiei în aur, iar orice trădător trebuia adus în fața comisiei indiferent prin ce metodă.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziții în dosarul Academiei infractorilor, gruparea care, în doi ani, a comis zeci de spargeri în magazine de lux din Europa.

Oamenii legii au găsit bijuterii și ceasuri scumpe și au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar și pe autoturisme de lux.

Surse judiciare au arătat că gruparea acționa în baza unui cod impus de liderul ei, interlopul Adrian Marin Botez, zis „Țâță”.

Înainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și să completeze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașată și o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificați după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoții erau aduși la aceste locații cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menționat sursele citate.

Toate activitățile grupării se desfășurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conțineau aparate de forță. Alimentația și obiectele necesare întreținerii persoanelor care aderau la această grupare infracțională erau asigurate de iubitele și concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile orașelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferită față de ceilalți hoți.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Un număr de 14 membri ai „Academiei infractorilor români” au fost arestați preventiv, vineri, în urma unei decizii a Tribunalului București. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel București.

Ancheta DIICOT în acest dosar a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcția Operațiuni Speciale (DOS), Investigații Criminale, Jandarmerie și DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alți oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Liderul acestei rețele organizate, interlopul Adrian Marin Botez, a fost prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.