Prima pagină » Știri » Facultatea la stat, mai scumpă ca niciodată. Rectorii, despre majorarea taxelor: „Suntem subfinanțați”. Studenții: „Nu mai putem plăti”. Universitățile cu cele mai mari creșteri

Facultatea la stat, mai scumpă ca niciodată. Rectorii, despre majorarea taxelor: „Suntem subfinanțați”. Studenții: „Nu mai putem plăti”. Universitățile cu cele mai mari creșteri

Facultatea la stat, mai scumpă ca niciodată. Rectorii, despre majorarea taxelor: „Suntem subfinanțați
Studenții de la unele universități de stat din România vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru taxele de la universitate, dar și pentru plata unui loc în cămin în anul universitar ce va începe peste câteva zile.

Studenții de la unele universități de stat  din România vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru taxele de la universitate, dar și pentru plata unui  loc în cămin în anul universitar ce va începe peste câteva zile. Ultimul studiu de la Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că, în mai mult de jumătate dintre universitățile de stat, taxele s-au mărit și acuză că învățământul universitar este subfinanțat, acesta fiind motivul principal  pentru care peste 50% dintre studenți abandonează anual studiile.

Pe de altă parte, rectorii contactați de gândul susțin că taxele pentru locurile cu plată sunt oricum mai mici decât finanțarea de la bugetul de stat și au fost stabilite cu șase luni înainte de începerea anului universitar și cu acordul reprezentanților studenților.

Cercetarea realizată de studenți arată că, în medie, taxele au crescut cu 500 de lei. Din analiza a  23 de universități de stat reiese că  una dintre cele mai mari taxe va fi anul acesta la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Aici,  taxa de școlarizare s-a majorat cu 500 până la 900 de lei. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este o altă universitate de stat unde studenții vor plăti mai mult cu 500 de lei pentru licență. La Cluj, Universitatea de Arte și Design pune o taxă de studiu cu 300 de lei mai mare.

„Taxele de studii  sunt deja insuportabile de către o mare parte a familiilor din România și sunt cauză principală a abandonului  în universități, doar jumătate din studenți termină facultatea începută”, arată Mihai Dragoș, președintele ANOSR. 

Studenții spun că majorarea taxelor are loc pe fondul unei finanțări din ce în ce mai slabe a educației.  „Statul a scăzut cu o treime alocarea costului per student  la locurile de la buget. În plus, unele dintre universități cer mai mult pentru locurile cu taxă  comparativ cu cât dă statul pentru un loc fără plată. Reprezentanții studenților au fost atunci când universitățile au hotărât mărirea taxelor, numai că unii dintre ei nu au fost de acord”, a mai spus Mihai Dragoș.

Reprezentantul ANOSR pune actualele creșteri de taxe, precum  și ineficiența măsurilor de sprijin a studenților cu venituri scăzute sau defavorizați, pe seama lipsei de importanță sau a importanței scăzute „pe care guvernanții, atât cei actuali, cât și cei din guvernele trecute, o acordă tinerei generații”.

„Scăderea investiției statului în educație prejudiciază grav întreaga societate, cu repercusiuni atât pe termen scurt, legate de costuri, dar și de calitatea și relevanța studiilor pentru actualii studenți, cât și pe termen lung, legate de creșterea economică, echitate și chiar sănătate publică și participare la procesele democratice”, mai spune Mihai Dragoș, președinte ANOSR.

Rectorul de la Arhitectură: „Hotărâm zilele următoare la ce taxă rămânem”

Despre creșterea taxelor, rectorii spun că acestea cresc fie în funcție de inflație, fie în funcție de concurență.

„La București, era cea mai mică taxă de studii dintre toate facultățile de Arhitectură. Noi am propus o taxă de 5.000 de lei, față de 4.000 de lei cât era până acum. Aceste taxe au fost discutate în ședința Senatului la care au participat și studenții, dar am ținut seama de o limită de suportabilitate”, a spus pentru gândul Zeno Bogdănescu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ioan Mincu” din București. Acesta mai spune că deși admiterea s-a încheiat, dar taxa pentru locurile cu plată nu a fost bătută în cuie. „După ce am stabilit taxa de 5.000 de lei am tot avut discuții cu studenții și ei au fost de acord cu o taxă de 4.500/5.000 de lei. Dar hotărâm zilele următoare la ce sumă ne oprim”, a mai spus rectorul.

Rectorul de la A.I. Cuza, Iași: „Nu acoperim nici jumătate din cheltuieli”

Colegul lui de la Iași, Vasile Ișan, rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza, spune că studiul ANOSR reflectă și nu prea realitatea, pentru că în mod normal taxele ar trebui să fie mult mai mari. „Noi am mărit taxele pentru că aveam  niște taxe dintre cele mai mici. Față de alocația bugetară pentru locurile de la buget taxele noastre pentru locurile cu taxă erau mai scăzute. Cele mai mari taxe sunt la informatică economică, unde taxa de studii ajunge la 3.900 de lei pentru locurile cu taxă. Dar în medie, de la buget cuantumul pentru un loc este de 2.700/2.800 de lei „, a declarat pentru gândul Vasile Ișan. Rectorul ieșean susține că, în realitate, alocația bugetară pentru universități este jumătate din cât ar trebui să fie.

„Nici jumătate din costuri nu le acoperim ținând cont de cheltuieli, de plata profesorilor de plata utilităților. În realitate, costul unui an de studiu la licență ar trebui să fie de 7.000 de lei”, a mai spus Vasile Ișan, care adaugă că universitățile sunt de fapt subfinanțate economic, iar pentru anul universitar 2013/2014 au primit de la buget numai 93% din bugetul pe care l-au primit în anul 2012/2013. „Nu știm când ni se va da și diferența de 7%, la care rectificare. Dar referitor la studiul ANOSR, mie mi se pare că este aproape de realitate, dar nu foarte aproape. Ce vor studenții să facem învățământ gratuit?”, a mai spus Vasile Ișan.

Una dintre universitățile cu cele mai mari creșteri de taxe este Universitatea din Suceava. Valentin Neculai Popa, rectorul universității, spune că alocația este extrem de mică. „Noi nu putem să deturnăm banii de la locurile de la buget pentru a-i folosi pentru locurile cu taxă, pentru că am fi acuzați de deturnare de fonduri. Sunt programe la care nu am mărit taxele. Dar sunt și programe, precum cele de la inginerie,  unde taxele s-au mărit. La ingineri, costul dat de stat este de 4.000 de lei pentru locurile fără plată. La noi, taxa era de 1.600 de lei, cu mult mai mică, dar am mărit la 2.500 de lei”, a spus rectorul. Profesorul  arată că universitatea pe care o reprezintă a hotărât să mărească  taxele  după ce s-a realizat o comparație  cu taxele celorlalte universități. „Suntem într-o piață concurențială, trebuie să ținem cont și de celelalte universități”, a mai punctat Popa.

Cresc taxele la cămine

Cercetarea ANOSR arată că studenții vor plăti mai mult și pentru cămin. 57% dintre universitățile analizate  de ANOSR au crescut regia de cămin sau au  discutat posibilitatea creșterii la nivelul conducerii universității. Studenții spun că, de fapt, subvenția cămine-cantine nu a mai crescut din 2007. „De asemenea, au scăzut considerabil și investițiile în reparații și modernizări ale căminelor. Astfel, există cămine în care regia lunară de persoană a atins valori record: 500 de lei – Căminul Akademos – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași , unde sunt cazați 2 sau 3 studenți în cameră, 320 de lei – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu 3 studenți în cameră”, a precizat reprezentantul ANOSR.

Costurile ar trebui să fie mult mai mari: 7.200 de lei pentru licență, 11.000 de lei pentru masterat

Pe de altă parte, ultimul studiu al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), arată că, în mod normal, costurile studiilor ar trebui să fie mult mai mari: licența ar trebui să coste 7.500 de lei și 15.000 de lei la doctorat. 

Adrian Miroiu, președintele CNFIS, arată că la insituția pe care o conduce a făcut simulări pentru finanțarea pentru student, iar costul este mult mai ridicat. Una dintre simulări a fost făcută pentru un student la studii de licență, în limba română, înmatriculat într-un domeniu cu coeficient de cost 1 (cel mai mic) – într-un domeniu umanist sau de științe sociale. „Costurile implică plata de cadre didactice și personal nedidactic; cheltuieli materiale și s-au luat în considerare situațiile medii. Costul cel mai mic care poate fi construit este  7.200 lei pe an, în condițiile în care în anul de studiu sunt cel puțin 75 de studenți împărțiți în trei grupe de studii”, arată profesorul. La masterat, în limba română, înmatriculat într-un domeniu cu coeficient de cost 1 (studii umaniste), costul cel mai mic este de 11.100 lei.

În 2012 și 2013, universitățile au primit de la buget,  în medie, 2.400 de lei pentru licență și 4.800 lei pentru masterat.
 

Citește și