Familia lui Sorin Ovidiu Vîntu: Nu a încercat să părăsească România, a fost ridicat de doi polițiști
Sorin Ovidiu Vintu nu a încercat sub nicio formă să părăsească teritoriul României, el fiind ridicat de doi polițiști, joi dimineață, de la domiciliul său, fără prezența unor mascați, informează familia omului de afaceri, într-un comunicat transmis agenției MEDIAFAX.
„Referitor la ultimile informații care circulă în opinia publică, referitoare la Sorin Ovidiu Vîntu, familia ține să facă următoarele precizări: Sorin Ovidiu Vîntu nu a încercat sub nici o formă să părăsească teritoriul României. El a fost ridicat de doi polițiști azi dimineață, joi, 23 ianuarie 2014, de la domiciliul său, fără prezența unor mascați”, se arată în comunicat.
Familia mai precizează că din 2003, de când se afirma că ar fi existat așa-zisele documente false, Sorin Ovidiu Vîntu a avut nenumărate posibilități să părăsească teritoriul României, utilizând documente autentice, deoarece avea posibilitatea legală să plece din țară, dar nu a făcut-o, dorind să se supună rigorilor justiției române.
Sorin Ovidiu Vîntu, ajutat de alte persoane, ar fi folosit documente de identitate falsificate pentru a obține buletin și pașaport, de la autoritățile din Republica Moldova, documente care aveau fotografia acestuia și datele unei persoane fictive, potrivit Parchetului ICCJ.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, pe numele unui cetățean moldovean, autoritățile din Republica Moldova au eliberat un buletin de identitate și un pașaport pe care sunt aplicate fotografii care nu aparțineau acestuia. Imaginea existentă în cadrul fișei personale a cetățeanului moldovean a fost înaintată autorităților române care au constat că, după anumite elemente, aceasta corespunde înfățișării cetățeanului român Vîntu Sorin Ovidiu”, se arăta într-un comunicat de presă al instituției.
În urma verificărilor făcute de autoritățile române, s-a stabilit, „în mod cert”, prin intermediul unei constatări tehnico-științifice, că fotografia din fișa personală a cetățeanului moldovean îl reprezintă pe Sorin Ovidiu Vîntu, a precizat Parchetul instanței supreme.
„În cauză există indicii temeinice că numitul Vîntu Sorin Ovidiu, cu ajutorul unor documente de identitate falsificate, cu participarea unor persoane necunoscute, a determinat eliberarea unui buletin de identitate și a unui pașaport de către autoritățile din Republica Moldova, având aplicată fotografia sa și datele de identitate ale unei persoane fictive, fapte prevăzute de art. 26 rap. la art. 288, art. 291, art. 293 și art. 323 din Codul penal”, potrivit sursei citate.
Polițiștii l-au dus, joi dimineață, pe Sorin Ovidiu Vîntu la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), în baza unui mandat de aducere, potrivit unor surse judiciare.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.
Vîntu mai are o condamnare de doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. Decizia dispusă de Tribunalul București și confirmată de Curtea de Apel, în iunie 2013, nu este definitivă, fiind atacată cu recurs.
Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanței supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan, foștii directori ai Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul București.
Vîntu este judecat și în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.
Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală și altor șapte persoane, pentru spălare de bani și delapidarea patrimoniul Asociației Salariaților din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.