Un festival celebru de muzică ușoară revine după 11 ani de absență. Cum se va desfășura ediția de anul acesta

Festivalul Mamaia revine, după 11 ani de absență, cu o ediție aniversară. Ultima ediție a celebrului festival de muzică ușoară s-a ținut în anul 2012, pe scena Teatrului de Vară din Mamaia. Apoi, imobilul a devenit o ruină și un focar de infecție pentru stațiune.

În anul 2023 se împlinesc 60 de ani de la prima ediție a Festivalului Mamaia, când în fața publicului au cântat Ioana Radu, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Marga, Nicolae Niţescu, Ludovic Spiess, Doina Badea și Aurelian Andreescu.

Festivalul Mamaia a lansat artiști care au scris istoria muzicii ușoare românești. După 11 ani de absență, Festivalul ar urma să fie readus publicului cu o ediție aniversară care să nu cuprindă un concurs, ci doar recitaluri și concerte susținute de nume care s-au consacrat pe scena Teatrului de Vară.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Evenimentul ar urma să aibă loc în perioada 25 – 27 august 2023, în Piațeta Perla din stațiunea Mamaia deoarece Teatrul de Vară este o ruină. Organizatorul festivalului va fi Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean ,,Teodor T. Burada” care a lansat o procedură de consultare a pieței privind estimarea valorii de piață pentru achiziția serviciilor necesare pentru organizarea ,,Festivalului de Muzică Ușoară Mamaia – ediție aniversară 2023”.

În decembrie 2022, Mihai Lupu, președintele CJ Constanța, anunța reabilitarea Teatrului de Vară din Mamaia, dar lucrările nu au început. De aceea, ediția aniversară se va desfășura în Piațeta Perla, scrie adevărul.ro.

Teatrul de Vară din Mamaia, 60 de ani de existență

Teatrul de Vară din Mamaia, celebru pentru organizarea Festivalului cu același nume, a fost inaugurat pe 25 august 1963 și avea o capacitate de 1.100 de spectatori. În fața publicului, la prima ediție, au apărut nume mari, precum Ioana Radu, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Marga, Nicolae Niţescu, Ludovic Spiess, Doina Badea și Aurelian Andreescu.

În februarie 1963, în cadrul unei dezbateri organizate la Consiliul muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (CSCA), s-a hotărât organizarea unui concurs şi a unui festival de muzică uşoară, care avea ca scop promovarea muzicii uşoare româneşti. Aşa s-a născut Festivalul de la Mamaia.

„Înainte de ’89, festivalul de la Mamaia era un spectacol cu-adevărat extraordinar. Compozitorii se bazau pe noi să le interpretăm cât mai bine piesele, noi ne bazam pe ei să primim piese bune, care să devină şlagăre. Festivalul era o trambulină de lansare a unor cântece frumoase. Aşa s-a întâmplat cu «Strada Speranţei», lansată la Mamaia în 1983“, declara Corina Chiriac, în 2013, pentru „Adevărul”.

Festivalul a fost lansat ca unul de creație, după modelul celui de la Sanremo. Astfel, interpreții cântau piesele unor compozitori, acestea fiind prezente în concurs cu câte două interpretări.  Acest lucru a durat timp de trei ediții (1963-1965).

În 1976, Festivalul de la Mamaia a fost întrerupt şi s-a reluat abia în 1983, cu două secţiuni, Creaţie şi Interpretare. Din 1991, s-a introdus şi secţiunea Şlagăre. Din 2006, Festivalul a revenit la două secţiuni, iar din 2011 a fost introdusă şi secţiunea rock Teo Peter.

Din 2012, niciun spectacol nu s-a mai ținut aici. Nimeni, de atunci, nu s-a mai interesat de soarta acestei construcții amplasate la câțiva metri de plajă.

Festivalul, în dosarele DNA

Festivalul Mamaia a apărut chiar și în rechizitoriul procurorilor DNA, în dosarul în care Nicușor Constantinescu (fost președinte al CJ Constanța) a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare, alături de Cristian Zgabercea (trei ani de închisoare cu suspendare).

Procurorii arătau că inculpații au constituit, în 2012, un grup infracțional pentru comiterea mai multor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului județului Constanța.

„Cristian Zgabercea a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică”, se arată în rechizitoriu.