Filialele ICR din provinciile istorice ale României își încetează activitatea

Filialele Institutului Cultural Român (ICR) din provinciile istorice ale României – un proiect inițiat anul trecut de fosta conducere a ICR – își încetează activitatea miercuri, decizia fiind luată de Comitetul Director al instituției în urma unei analize a impactului acțiunilor derulate de acestea.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, în urma unei analize a impactului acțiunilor derulate de filialele din țară ale Institutului Cultural Român, în raport cu misiunea institutului, cu prioritățile actuale și cu resursele disponibile, Comitetul Director al ICR a decis încheierea acestui „program-pilot”. În consecință, începând cu 31 iulie, filialele ICR din țară își vor înceta activitatea.

„ICR le mulțumește pentru colaborare și pentru efortul depus tuturor celor implicați în acest demers. Programul-pilot de înființare a filialelor ICR în provinciile istorice ale României a fost lansat în luna octombrie 2012”, se mai arată în comunicatul de presă.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Proiectul înființării filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României a aparținut fostului președinte al ICR, Andrei Marga.

Inițial, la sfârșitul lunii septembrie 2012, fosta conducere a ICR a anunțat că va deschide patru noi filiale în România – la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova -, ca parte a „efortului de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesați din întreaga țară”.

Filialele din țară ale ICR au fost deschise în cooperare cu primăriile și consiliile județene respective. Fiecare dintre filiale a fost condusă de un director și un director adjunct, desemnați de Institutul Cultural Român. Directoratul era asistat de 3-5 referenți.

Astfel, Filiala Moldova, cu sediul la Iași, a fost inaugurată pe 14 ianuarie 2013 (director: Cassian Maria Spiridon; director adjunct: Marius Chelaru), Filiala Dobrogea, cu sediul la Tulcea, a fost inaugurată pe 16 ianuarie 2013, Filiala Banat-Crișana, cu sediul la Arad, pe 24 ianuarie 2013 (director: Gheorghe Schwartz; director adjunct: Lucian Alexiu), Filiala Oltenia, cu sediul la Târgu-Jiu, pe 25 ianuarie 2013 (director: Ion Deaconescu; director adjunct: Marilena Pârvulescu).

Filialele cu sediul la Craiova, Cluj-Napoca și Baia Mare au fost deschise în luna februarie. Filiala Oltenia, cu sediul la Craiova, l-a avut ca director pe Gabriel Coșoveanu și ca director adjunct pe Marcel Voinea, Filiala Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca, a avut-o ca director pe Irina Petraș, iar directorul adjunct a fost Pompei Cocean, iar Filiala Maramureș, cu sediul la Baia Mare, a avut-o ca director pe Florica Bud.

Printre obiectivele filialelor nou înființate se numărau: diseminarea informațiilor referitoare la programele Institutului Cultural Român și oportunitățile oferite de ICR creatorilor români și operatorilor culturali din România; încurajarea și sprijinirea formelor de cultură din provinciile istorice ale țării; cooperarea cu institutele culturale românești din străinătate în vederea promovării valorilor competitive create în aceste spații; cooperarea cu teatre, opere, edituri, universități, institute de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică sau companii, pentru o mai bună vizibilitate a produselor culturale românești la nivel național și internațional.

Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 25 iunie, odată cu numirea lui Lilian Zamfiroiu în funcția de președinte al instituției.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii și civilizației naționale în țară și în afara ei, potrivit site-ului instituției. Creșterea vizibilității valorilor culturale românești în lume constituie scopul principal al activităților desfășurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înțeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de inițiativele externe de factură politică și economică. O direcție prioritară de acțiune a ICR privește comunitățile din țările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

În prezent, rețeaua institutelor culturale românești din străinătate cuprinde 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția, Viena și Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

(Diana Pârvulescu, Mediafax)