Filmul complet al spăgii de la Hidroelectrica: Un thriller cu băieți cu ochi albaștri, Remus Vulpescu în postura de denunțător, spagă de milioane de euro și contracte păguboase

Hidroelectrica, compania de stat care valorează 3 miliarde de euro, a fost din nou la un pas de a intra în insolvență. Un trader de energie din Cluj a apelat la un consilier ministerial ca să-i faciliteze semnarea unui contract de 260 de milioane de euro. Traderul, un băiat deștept din energie, urma să cumpere 7 milioane de megawatti la un preț preferențial de 165 de lei/MWh față de 175 de lei/MWh, cât este prețul mediu al pieței. Procurorii spun că paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei. DNA susține că pericolul cel mai mare era ca Hidroelectrica să intre din nou în insolvență.

Pentru acestă afacere, Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Constantin Niță, s-a angajat să obțină toate aprobările. DNA spune că vânzarea de energie ieftină trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, membru în acest consiliu format din șapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui. A vrut însă o majoritate mai mare. L-a contactat pe Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu (PNL), membru, de asemenea, în acest consiliu. Acesta nu a luat șpaga, ci l-a denunțat la DNA, care l-a reținut pe Mihăilă și pe Eugen Brădean , implicat și el în această „afacere”.

Miza spăgii de 1,4 milioane euro promisă lui Remus Vulpescu de către Ioan Mihăilă și Eugen Brădean era încheierea unui contract de 260 milioane euro cu compania ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj, al cărei reprezentant este omul de afaceri Rareș Criste. Din datele prezentate de procurori, compania din Cluj urma să beneficieze de un contract preferențial, similar cu cele ale băieților deștepți care au dus Hidroelectrica în insolvență.

Compania din Cluj urma să cumpere 7 milioane de MWh la un preț de 165 lei/ MWh. Procurorii DNA spun că majoritatea energiei tranzacționate aferente anului 2014 s-a făcut la peste 180 lei/ MWh, iar în luna octombrie 2013 au existat tranzacții încheiate la prețuri de 180 lei/ MWh, respectiv 189 lei/ MWh. Astfel, în mod clar, compania din Cluj ar fi primit un preț preferențial.

Procurorii DNA au concluzionat că încheierea contractului cu firma clujeană „ar fi condus la generarea unui prejudiciu de cel puțin 126 milioane lei, prin luarea în considerare a prețurilor medii pe piața OPCOM din 2014″.

DNA susține că încheierea unui asemenea contract ar fi avut două efecte devastatoare pentru Hidroelectrica. Primul ar fi fost reintrarea în insolvență a Hidroelectrica, scriu procurorii DNA în referatul cu propunerea de arestare a celor doi presupuși mituitori ai lui Remus Vulpescu. Un al doilea efect ar fi fost acela că, în cazul în care Hidroelectrica ar fi semnat acest contract, el ar fi putut fi utilizat în instanță de „băieții deștepți” din energie.

Anul trecut, după ce Hidroelectrica a intrat în insolvență, administratorul special Remus Borza a denunțat mai multe contracte păguboase încheiate în perioada 2006-2012 cu companii precum Energy Holding. Acest tip de contracte prin care „băieții destepți” primeau energie ieftină sub prețul pieței au păgubit Hidroelectrica cu 1,2-1,4 miliarde euro. Denunțarea acestor contracte s-a realizat prin instanțele de judecată. Încheierea unui contract similar acum, în 2013, după ce anul trecut același tip de afacere a fost considerată păguboasă pentru stat, putea să ducă la realimentarea companiilor precum Energy Holding cu energie ieftină de la Hidroelectrica. „Impactul generat de încheierea unui astfel de contract asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată în litigiile pe care Hidroelectrica S.A le are cu traderii de energie electrică pentru contractele denunțate de către administratorul judiciar în cadrul procedurii, poate determina respingerea acțiunilor formulate, în condițiile în care Hidroelectrica susține că încheierea unor astfel de contracte este profund păguboasă pentru viitorul companiei”, se arată în referatul DNA.

Rolul Consiliul de Supraveghere în aprobarea contractului

Pentru ca afacerea păguboasă pentru stat să fie încheiată, ea trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Din acest consiliul fac parte Remus Vulpescu, care este și director de cabinet al ministrului PNL Daniel Chițoiu, Ioan Mihăilă, care este și consilier al ministrului PSD Constantin Niță, Mihai Adrian GROSAN, Remus Adrian BORZA, Oana Valentina TRUTA , Elena POPESCU și Gabriela SANDU.

Potrivit Actului Constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între AGA, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw), trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere din care face parte și Vulpescu Dumitru-Remus. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care face parte Eugen Brădean. Din interceptările de la dosar reiese însă că Eugen Brădean era „un executant” al lui Ioan Mihăilă. Astfel, pentru ca acel contract de 260 milioane euro să fie semnat, era nevoie doar de votul celor șapte membri ai Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

Stenogramele relevă că Ioan Mihăilă a fost creierul operațiunii. El însuși recunoaște, într-o stenogramă a unei discuții cu Remus Vulpescu: „Afacerea asta o pregătesc de foarte mult timp. De foarte, foarte mult timp”, i-a spus Mihăilă lui Vulpescu.

Pe 10 și 11 octombrie, Remus Vulpescu a depus un denunț la DNA unde a reclamat că Ioan Mihăilă și Eugen Brădean l-au abordat și i-au propus diferite sume de bani pentru votul său în Consiliul de Supravegere al Hidroelectrica. „Numitul Vulpescu Dumitru-Remus a mai precizat că inculpatul Brădean Eugen i-a propus suma arătată mai sus cu titlu de mită deoarece, chiar fără votul său, alți 4 sau mai mulți membri ai Consiliului de Supraveghere ar fi putut din punct de vedere tehnic să adopte o hotărâre favorabilă, însă aceasta ar fi fost improbabilă în cazul în care el ar fi manifestat o opoziție fermă și fățișă, fiind cunoscut că asemenea contracte bilaterale au fost în trecut principala cauză a intrării în insolvență a Hidroelectrica S.A”, se arată în referatul Procurorilor DNA.

Mita inițială 700-800 mii euro

Vulpescu a declarat la DNA că negocierile pentru șpagă au început pe 8 octombrie. Prima discuție despre viitoare șpagă a avut loc între Remus Vulpescu și Eugen Brădean pe 9 octombrie și apoi pe 10 octombrie. Pe 11 octombrie cei doi s-au întâlnit la un restaurant unde discuția a fost interceptată de procurorii DNA. În această discuție, Brădean Eugen i-a reiterat numitului Vulpescu oferta de 700.000 – 800.000 euro în schimbul facilitării încheierii de către Hidroelectrica a unor contracte bilaterale de vânzare a energiei electrice, pe termen lung. În plus, Brădean Eugen a mai precizat că este vorba de societatea S.C. Energon Power and Gas din Cluj, precum și că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează a fi mituite, fără a dezvălui identitatea acestora și suma de bani pe care urmează să o primească fiecare.

Vulpescu a vrut avans la șpagă: „Dacă îmi iau țeapă, te alerg pe tine sau ce fac?”

În cadrul discuției, Remus Vulpescu a cerut asigurări că nu își va da votul degeaba. Adică îi solicita interlocutorului său să îi ofere și un avans la mită.

VULPESCU DUMITRU REMUS: Bun! Cum facem noi, că ăsta e contract care trebuie aprobat în Consiliul de Supraveghere?

BRĂDEAN EUGEN: Să… Și eu îți propun în felul următor, pașii următori, când o să știu numele și o să am draftul de contract, vin ca să ți-l arăt. Ca să te uiți pe contract, draftul de contract. Da? După cum am vorbit. Iar vizavi de tranzacție, eu, cum s-a… după ce s-a semnat asta, cineva o să ia într-un cont toată suma, pentru toată lumea, ca să zic așa, și după aia tu-mi spui, îmi indici cum vrei să facem, de acolo, vizavi de…(n.n. referire la modalitatea concretă de primire a sumei de bani oferită cu titlu de mită).

VULPESCU DUMITRU REMUS: Care, bă, toată lumea?

BRĂDEAN EUGEN: Cum?! Sunt trei persoane, patru persoane. În sensul ăsta. Nu pot să-ți… Ți-am zis, chiar nu pot să-ți dezvălui. Da’ nu…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Da’ nu vreau!

BRĂDEAN EUGEN: Da’ nu… da’ nu… și nici nu… da’ n-are, n-are legătură cu tine. Nimeni nu știe …[neinteligibil]…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Păi și eu ce garanție am că tu…?

BRĂDEAN EUGEN: Da’ cu tine… că-ți dau cuvântul meu, îți dai seama! Nu se pune problema! Îți dai seama că nu fac tâmpenii din astea. Că altă variantă n-am. Nimeni n-o să-ți plătească în avans, îți dai seama. Nu-i vreun contract de consultanță sau ceva.

VULPESCU DUMITRU REMUS: Așa. Și eu, dup-aia, dacă îmi iau țeapă, te alerg pe tine sau ce fac?

BRĂDEAN EUGEN: Da’ nu-ți iei! Al…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Nu, nu!

În discuțiile dintre cei doi este pomenit și numele ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță de la PSD. Directorul de la Hidroelectrica i-a relatat lui Vulpescu că patru dintre membrii Consiliului de Supraveghere sunt mituiți. În același context a pomenit și numele ministrului Niță. În aceeași discuție, Brădean povestește că ar uma să fie mituiți și niște „băieți cu ochi albaștrii”

BRĂDEAN EUGEN: Deci, eu presupun că, în afară de cei patru, cum ar veni, este… părerea mea este și NIȚĂ(ministrul delegat pentru Energie în Guvernul României) inclus și… probabil încă… probabil, vreun băiat cu ochii albaștri …[neinteligibil]…

BRĂDEAN EUGEN: Și ei sunt convinși…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Hm?

BRĂDEAN EUGEN: Presupun că mai e și vreun alt băiat cu ochii albaștri, probabil, cumva, care-l protejează pe el și nu știu ce ci… Acuma, cine, nu știu.

La o săptămână de la începutul investigației, în data de 18 octombrie 2013, pe platforma de tranzacționare OPCOM a fost publicată oferta S.C. ENERGON POWER & GAS S.R.L. pentru cumpărarea unei cantități de 7.012.800 MWh energie electrică la o putere de 200 MWh/h +/- 20% pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2017. Sesiunea de licitație pentru acest pachet urma să aibă loc în data de 29 octombrie 2013. Prețul fix ofertat de cumpărător pentru întreaga perioadă era de 165 lei/ MWh. Acesta a fost primul pas ferm pentru realizarea afacerii care ar fi dus la prejudicierea statului cu cel puțin 125 milioane lei. Totuși această ofertă trebuia să fie aprobată de Consiliul de Supraveghere.

Pentru că Vulpescu solicita asigurări și un avans la mită, Eugen Brădean a organizat o întâlnire între el și Mihăilă. La acestă întâlnire, discuțiile s-au axat din nou în jurul cuantumului șpăgii. Astfel, Remus Vulpescu a aflat că urma să primească 1,4 milioane euro pentru votul său. Nu era singurul. Eugen Brădean urma să primească și el aceeași sumă de bani pentru că s-a ocupat de circuitul hârtiilor privind această afacere în Hidroelectrica. Din interceptări reiese că Mihărilă era intermediarul companiei clujene ENERGON POWER & GAS.

VULPESCU DUMITRU REMUS: Unu virgulă patru…?!

BRĂDEAN EUGEN: De tine vorbesc! Milioane!

VULPESCU DUMITRU REMUS: A!

BRĂDEAN EUGEN: Vorbesc de tine!

VULPESCU DUMITRU REMUS: Cu mai cine?

BRĂDEAN EUGEN: Cu mine, la fel! Unu virgulă patru cu unu virgulă patru!

VULPESCU DUMITRU REMUS: A! O.K.!

MIHĂILĂ IOAN: De-aia am spus că intru eu… zic… nu pot să iei… n-am cerut, n-am vorbit cu oamenii pe planul acesta, dar intru eu, pentru că și doresc asta …[neinteligibil]…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Dar ca o măsură… ca o măsură de seriozitate pentru cei cu care stați și dumneavoastră de vorbă, cred că n-are de ce să-i deranjeze douăzeci la sută în avans! Acuma, nu din unu virgulă patru, din zero-opt! Cât am vorbit! Inițial!

MIHĂILĂ IOAN: Cred că tre” să îi clarificăm ce reprezintă unu virgulă patru …[neinteligibil]…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Dar nu cred că…

BRĂDEAN EUGEN: Clarificăm! Imediat, după ce…

VULPESCU DUMITRU REMUS: O secundă!

BRĂDEAN EUGEN: O secundă! Deci, cifra pe care ați spus-o, transformată în euro, înseamnă plus-minus, în funcție de fluctuația euro-ron, doi virgulă opt milioane de euro, partea…

MIHĂILĂ IOAN: Pe cât timp? Pe patru ani?

BRĂDEAN EUGEN: Păi, pe patru ani vorbesc, da! Asta înseamnă… asta înseamnă…=

VULPESCU DUMITRU REMUS: Păi, nu discutăm de contractu” ăsta?

MIHĂILĂ IOAN: Ba da!

BRĂDEAN EUGEN: Asta înseamnă cincizeci la sută, care eu am spus că…

Consilierul lui Niță i-a explicat lui Vulpescu că cei cu care este în tratative nu au fost de acord cu avansul la șpagă, dar că, în final, el este dispus să îi dea din buzunarul propriu 150.000 euro. Vulpescu urma să primească suma totală de 1,4 milioane de euro prin intermediul unei societăți off shore.

MIHĂILĂ IOAN: Nu. E o afacere bună! Zic eu un început al colaborării noastre. La noi doi mă refer, că el este un executant, dacă nu e cuminte îl dăm afară(n.n. referire la inculpatul Brădean Eugen)

VULPESCU DUMITRU REMUS: Sau nu-i prelungim mandatu”!

MIHĂILĂ IOAN: Păi, e tot aia! Problema cu… avansamentu’ acestei bucăți lichide n-am luat-o în calcul. Oamenii sunt foarte serioși, nu e problemă. Eu garantez acea cifră, că nici mie nu mi-ar sta rău. O să am o discuție zilele ăstea cu… Vorbim aceeași limbă, da?

VULPESCU DUMITRU REMUS: Da! Da!

MIHĂILĂ IOAN: Deci, e vorba de o su… de o sumă minimă de o sută cincizeci…

VULPESCU DUMITRU REMUS: De mii de euro!

MIHĂILĂ IOAN: Da! Nu… nu mai pomenim.

VULPESCU DUMITRU REMUS: Da.

MIHĂILĂ IOAN: Care, spun că și pe mine m-ar interesa…

VULPESCU DUMITRU-REMUS: Nu, pe mine nu mă interesează asta, pe mine mă interesează…

MIHĂILĂ IOAN: Nu…

VULPESCU DUMITRU REMUS: Discuția de ansamblu.

MIHĂILĂ IOAN: Discuția de ansamblu este cea care v-a prezentat-o, că nu cred că vă minte.

………………………………………………………………………………………………………………………………..

MIHĂILĂ IOAN: Eu n-o să solicit acest avans, chiar cash.

BRĂDEAN EUGEN: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… N-are cum!

MIHĂILĂ IOAN: Da, și dacă e cash o sută cinci zeci vi-i dau eu!

VULPESCU DUMITRU REMUS: Eu, nu, nu! Stați un pic, că nu mi-i dați mie! Deci, noi n-o să ne întâlnim niciodată să-mi dați bani!

MIHĂILĂ IOAN: De ce?

VULPESCU DUMITRU REMUS: Păi, eu, îmi spuneți o parolă, vă trimit pe cineva, vă zice parola și…

MIHĂILĂ IOAN: Eu vi-i dau dumneavoastră, nu altcuiva!

VULPESCU DUMITRU REMUS: Atunci nu cash, că nu…

MIHĂILĂ IOAN: De ce Domn”e?

VIPESCU DUMITRU REMUS: Nu, nu Domn”e! Nu vedeți ce se întâmplă?

MIHĂILĂ IOAN: Domn”e eu, suntem nebuni la cap? Ce dracu!

În aceeași discuție, Vulpescu și Mihăilă au numărat voturile din CS al Hidroelectrica. Astfel, cei doi au concluzionat că Mihăilă are patru voturi, iar cel al lui Remus Vulpescu ar fi al cincilea. De asemenea, în discuție apare și numele lui Remus Borza, despre care Mihăilă spune că trebuia să fie convins. În referatul DNA, Mihăilă i-a explicat că grupul de interese pe care îl reprezintă face astfel de înțelegeri de 15 ani. „În plus, Mihăilă Ioan l-a asigurat pe Vulpescu Dumitru-Remus că este vorba despre persoane care „fac asta de 15 ani” și că suma primită cu titlu de mită urmează a fi disimulată sub aparența unui contract de comision ce urmează a fi încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice”, se arată în referatul procurorilor.

Cei 10 băieți deștepți din anii 2000 și prejudiciul de 1 miliard de euro

Între 2001 și 2004 Hidroelectrica a încheiat contracte cu 10 companii: Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România și Euro P.E.C. Aceștia sunt cei 10 „băieți deștepți” denunțați public de fostul administratorul special al Hidroelectrica, Remus Borza. În esență, aceste contracte prevăd că Hidrolectrica vinde energie ieftină sub prețul pieței către cele 10 societăți. Acești 10 băieți deștepți revindeau energia de la Hidroelectrica altor consumatori la un preț mult mai mare, realizând astfel profituri substanțiale. Presa a arătat că acest tip de afacere, care este în mod clar păguboasă pentru stat, are un caracter transpartinic, contractele păguboase fiind semnate ori prelungite de reprezentanți atât ai PSD, PDL sau PNL. Prejudiciile aduse bugetului de stat se ridică la peste 1 miliard de euro.

Remus Borza și tentativa de mită

Unii dintre „băieții deștepți” din energie au încercat să îi ofere mită administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza. Acestă informație a fost făcută publică de Borza în 2012. „Propuneri indecente se fac în România, dar eu nu sunt un pervers”, a declarat Remus Borza. El nu a dorit să ofere detalii privind modalitățile prin care „băieții deștepți” au încercat să îi ofere mită, dar a subliniat faptul că „nu se mai poartă cu cash-ul la purtător”. Remus Borza nu a depus nici o plângere la DNA.

Cine sunt Ioan Mihăilă și Remus Vulpescu

Ioan Mihăilă se descrie, în CV-ul său postat pe site-ul Hidroelectrica, ca fiind „un bun cunoscător al economiei românești, în special al situației hidroenergeticii”.

„Nu am avut relații de afaceri personal sau prin interpuși cu statul sau cu vreo companie din sistemul energetic național”, specifică el în CV, menționând că nu a fost angajat „în nici unul din grupurile de interese din sistemul energetic” și că nu este membru al vreunui partid politic.

Înainte de 1990 a lucrat, printre altele, la Intreprinderea de Constructii Rm Vâlcea, a fost șef de șantier la hidrocentrala Turnu și Centrala Industrială de Rețele Electrice.

În CV mai spune că între 1990 și 1991 „am plecat în SUA unde am lucrat în diferite companii de construcții și instalații”, iar din 1991 până în 1994 a lucrat în sectorul privat.

În dreptul perioadei 1995-1998 scrie că „am fost unul din pionierii pieței de capital din România, inființând impreună cu alții Bursa de Valori București, Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare, Rasdaq și Institutul Român de Valori Mobiliare”.

Din 2002 până în prezent a dezvoltat proiecte imobiliare și a acordat consultanță în domenii de specialitate în țară și străinătate.

Ioan Mihăilă are, potrivit indiscret.ro, o relație foarte bună cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

În portalul indiscret.ro, se arată că „și-a pus portretul său și ale familiei sale” pe un perete al Bisericii Cozia.

Potrivit portalului, Mihăilă a fost, după 1989, președintele CA al Bankoop – bancă ce a intrat în faliment -, detaliu care însă nu apare in CV-ul său de pe site-ul Hidroelectrica.

Ioan Mihăilă a fost numit în mai 2013 președinte al Consiliul de Administrație al Hidroelectriva Serv. Tot pe 25 mai, s-a decis schimbarea din funcție a administratorului special al Hidroelectrica SA, în persoana lui Remus Vulpescu. În locul acestuia, AGA l-a numit tot pe Ioan Mihăilă. „Filiera prin care Mihăilă a ajuns pe aceste înalte posturi ține de Constantin Niță, ministrul pesedist delegat pentru Energie. De cum a primit mandatul din partea lui Victor Ponta, Niță a ținut cu tot dinadinsul ca Mihăilă să-i fie consilier”, potrivit indiscret.ro

Vulpescu este acum directorul de cabinet al ministrului Daniel Chițoiu. Anul trecut s-a ocupat de privatizarea Oltchim care a fost un eșec răsunator. Remus Vulpescu, avocat și lichidator judiciar, a fost numit șef al privatizărilor din România pe 15 mai 2012 de către ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, după ce anterior premierul Ponta îl instalase director al Corpului de Control al guvernului. Vulpescu este cel care a semnat și intrarea în insolvență a Hidroelectrica. În insolvență a intrat în 2008 și una din firmele deținute de Remus Vulpescu. Compania Carrefour a cerut atunci falimentul societății deținute de Remus Vulpescu. Șeful OPSPI spune în CV că activat ca jurnalist și a făcut parte din delegațiile care îl însoțeau în străinătate pe fostul premier Nicolae Văcăroiu. Vulpescu mai spune că împărtășește pasiunea pentru mașini a premierului Ponta, fiind activ în Campionatul Național de Off-Road.
Vezi aici profilul complet

Băiatul deștept de la Cluj

Centrul afacerii de la Hidroelectrica era un contract ce viza vânzare a 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro). De acest contract urma să beneficieze compania clujeană S.C. ENERGON POWER&GAS S.R.L. Detaliile acestei tranzacții sunt disponibile pe site-ul Operatorul Pieței de Energie Electrică.

Potrivit detaliilor din anunțul afacerii, compania S.C. ENERGON POWER&GAS S.R.L este înregistrată în Cluj-Napoca. CEO-ul companiei este Rareș Criste, om de faceri din Cluj. Presa locală din Cluj și Jurnalul Național au relatat că Rareș Criste a fost Managing Partner Ten Transilvania Energy unde ar fi lucrat și Alin Ardelean, fiul Virgil Ardelean, fost șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (1998-2007).