Filmul despre procurorul Panait, eliminat de procurorii politici din era Năstase, la prima proiecție cu public. Unde și cum apare Victor Ponta

Filmul lui Tudor Giurgiu începe brutal si într-un ritm alert. Imagini cu vagoane-cisternă de petrol care reprezintă o aluzie la traficul de carburanți și evaziunea fiscală aferentă făcută de grupurile de corupție din anii guvernării Năstase. Apoi brusc imaginea unui om care s-a spânzurat. Aflăm ulterior că era unul dintre martorii ce urmau a fi audiați de procurorul Panait, care în film este botezat procurorul Panduru. Personajul principal este un tânăr magistrat ajuns de un an la Parchetul General care împarte biroul cu un alt tânăr magistrat procurorul Ionuț.

Filmul urmărește cazul real al procurorului Panait care în 20 de zile ajunge de la statutul de procuror incoruptibil la magistratul învins de rețeaua de corupție politică din magistratură a cărui singură cale de scăpare este suicidul.

Cazul Panait, faptele reale

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cazul Panait a stârnit încă din 2002 controverse și dezbateri aprinse. Panait nu a fost nici primul și nici ultimul procuror supus presiunilor mafiei politice care și-a întins influența în sistemul judiciar. Două elemente au făcut ca acest caz să fie special: suicidul și refuzul lui Panait de a deveni procuror implicat politic politic.

Cristian Panait era în 2002 unul dintre procurorii din generația așteptată. Avea 29 de ani și de un an de zile era procuror la Parchetul General la Biroul de Anchete Special. Avea deja la activ dosarul deputatului PSD Viorel Gheorghiu, ginerele lui Bebe Ivanovici baron de Ilfov, dar și finul generalului Gheorghe Carp, fondatorul serviciului secret al Internelor, cunoscut sub numele de „doi ș-un sfert”. Cristian Panait a primit de la șeful său procurorul Păun un dosar care îl privea pe procurorul Lele de la Oradea.

Acest procuror Lele îl arestase pe fiul prefectului de Bihor și investiga un dosar privind afaceri ilicite cu combustibil care din ce susține el duceau direct către PSD și către serviciile de informații. Astfel că procurorul Panait trebuia să-l ancheteze pe procurorul Lele pentru diverse fapte de corupție, luare de mită și sustragere de documente. Din datele publice rezultă că Panait a refuzat să îl pună sub învinuire pe Lele și mai apoi la 20 de zile de când a primit cazul decide să se sinucidă. De menționat că Panait și-a făcut doctoratul cu fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu.

Procuratura din anii 2000 transpusă în imagini

Filmul lui Tudor Giurgiu urmărește destul de fidel cazul Panait, dar nu este un documentar, ci un film de ficțiune. În prima parte, ca spectator, ești introdus în lumea anilor 2000 din procuratura românească. Atmosfera apăsătoare este redată atât prin imagini cât și prin scene. Acțiunea începe cu procurorul Panduru care primește de la procurorul Codrea (care face referire la procurorul Păun) dosarul de corupție al procurorului Leca (procurorul Lele de la Oradea). În film este evident încă de la început că procurorul Panduru este împins să execute o comandă și să-l aresteze pe procurorul Leca cel care descoperise afacerile cu petrol ale politicienilor și serviciilor după cum aflăm mai apoi din film.

Leca însă nu este pictat drept un cruciat al aticorupției ci mai degraba apare ca un personaj din zona gri. O scenă relevantă este aceea în care procurorul Panduru se întâlnește cu un amic din parchetul militar care avea acces la SRI și care îl conduce spre o întâlnire cu procurorul Leca pe care însă Panait o refuză.

Pe parcursul întregului film se creionează clar imaginea lui Panduru ca procurorul care se luptă cu un sistem corupt și sistemul corupt care vrea să-l îngroape.

Una din scene care aproape că este copia realității este percheziția realizată de Panduru la casa lui Leca din Oradea. După ce primește dosarul la două zile șeful său Codrea îl ia și îl duce la Oradea pentru percheziție. În mașină sunt însoțiți de o procuroare (din informațiile colectate în realitate Panait a fost însoți la Oradea de procuroarea Rădescu care acum este inspector la Inspecția Judiciară). Acolo atât în film cât și în realitate procurorul a fost așteptat de Leca/Lele cu o echipă de filmare. În scena percheziției se remarcă jocul actoricesc al unui polițist de la cercetări penale. Despre actorul care l-a jucat pe acest polițist surse din lumea cinematografiei susțin că ar fi fiul lui Decebal Traian Remeș, fostul ministru închis pentru corupție, protagonistul unuia dintre cele mai mari cazuri de corupție. Fiul lui Remeș a studiat o vreme și dreptul după care s-a apucat de actorie și acum are chiar și un teatru.

Procurorii politici care își „asasinează” funcțional colegul

Trei scene dau dimensiunea de neimaginat a acelor perioade. Prima este scena în care procurorul Panduru este chemat într-un birou unde se aflau procurorul, general (în realitate la acea vreme era Joița Tănase), șeful secției de Urmăriri Penale, în film procurorul Petruț (în realitate Ilie Picioruș) și procurorul Codrea adjunct al secției (în realitatea procurorul Păun). În acest decupaj inspirat din realitate procurorul general îi spune procurorului Panduru: „Domnule procuror, cred că știați bine ce aveți de făcut când ați primit dosarul ăsta. Dacă șeful vă spune ‘fă-l’, atunci fă-l, altfel pleci”. Adică ordinul de a-l executa pe procurorul Leca este fără echivoc. O altă scenă este în momentul în care procurorul Panduru decide să închidă dosarul lui Leca și se prezintă la șeful secției la procurorul Petruț cu ordonanța.

Coloana sonoră a clipului a fost asigurată de trupa Grimus iar in clip apar imagini din filmul lui Tudor Giurgiu

A treia scenă este una dintre cele mai puternice ale fimului. Procurorul Panduru este sunat de șeful său Codrea care îl invită acasă la el, încercând să-l convingă că trebuie să revină pe calea cea bună. „Când o să ai copii o sa-ți iasă gărgăunii din cap” îi spune Codrea.

Filmul îi are în distribuție pe Emilian Oprea, Mihai Constantin, Andreea Vasile, Dan Condurache, Mihai Smărăndache, Liviu Pintileasa și Alin Florea.

Procurorul Ionuț aluzia la Victor Ponta

În mod evident filmul nu a fost făcut pentru a-l transforma pe Victor Ponta în criminalul lui Cristian Panait. Cu toate acestea aluziile la premierul Ponta din film sunt clare. Rolul lui Victor Ponta în film este transpus în personajul procurorului Ionuț. Acesta este creionat ca singurul prieten al procurorului Panait care însă îl abandonează. Procurorul Ionuț este imaginea perfectă a procurorului oportunist gata să servească rețeau de corupție. Sunt trei elemnte care agață personajul procurorului Ionuț de Victor Ponta.

Primul este scena în care cei doi se întâlnesc la un meci de fotbal unde procurorul Ionuț îi spune despre dosarul său cu cetățean Turc pe care l-a investigat pentru trafic de persoane și infracțiuni economice. Un dosar similar fiind investigat și de premierul Ponta pe când era la Parchetul General. În film procurorul Ionuț îi spune procurorului Panduru: „Sper că nu ai de gând să faci o prostie și să te piși contra vântului. (…) Ștampila e la Codrea. România e țara ștampilelor”

Al doilea cârlig cu care personajul Ionuț este adus aproape de Victor Ponta este o scenă în care cei doi discută la o cafenea iar Ionuț îi spune lui Panduru că a primit o ofertă să plece la Guvern și că mai are două săptămâni în parchet. Aici scenariul nu respectă cronologia faptelor pentru că Victor Ponta plecase din parchet înainte ca Panait să primească dosarul lui Lele.

O a treia scenă care face ca numele lui Victor Ponta să poate fi asociat cu cel al procurorului Ionuț este cea în care Panait îi spune acestuia că în curând o să intre în politică și peste o vreme „te vedem deputat în Parlament”. În final procurorul Ionuț este devoalat ca un caracter mic și meschin care își abandonează colegul de birou. În momentul în care Panduru nu mai poate să intre în clădirea parchetului îi sună insistent pe colegul său Ionuț ca să îl ajute dar acesta nici măcar nu îi răspunde la telefon.

Tudor Giurgiu: „Acest dosar mi s-a părut făcut la comandă„

Regizorul Tudor Giurgiu le-a spus spectatorilor care au asistat luni seară la proiecția de lucru a filmului său „De ce eu?”, despre moartea procurorului Cristian Panait, că inițial voia să realizeze un film despre plecarea lui de la conducerea Televiziunii Române din 2007.

„Dar riscam să râdă lumea de mine și să iasă o comedie”, a spus Giurgiu.

În acea perioadă, regizorul a citit mult despre moartea procurorului Cristian Panait și și-a dat seama că are multe în comun cu acesta, inclusiv pasiunea pentru echipa de fotbal Dinamo sau frecventarea aceleiași săli de karaoke.

„Pentru mine a fost emoționant, m-a mișcat și m-a întors pe dos atât de tare omul ăsta, încât am vrut să înțeleg, cum poate un om de vârsta mea, perfect normal, un om integru, un om bine pregătit, ce se întâmplă cu un astfel de om ca în 20 de zile să ajungi la soluția asta. A fost o încercare să văd dacă pot eu să reușesc, nu singur, împreună cu cei de lângă mine, ca timp de șapte ani ,cât am lucrat la proiectul ăsta, să găsim o formă în care să arăt, cu puținele mijloace pe care le are totuși cinematograful, dar în acelați timp multe, ce se poate întâmpla cu un astfel de om. Asta a fost miza și încercarea mea”, le spus Tudor Giurgiu spectatorilor.

Pentru realizarea filmului, Tudor Giurgiu a stat de vorbă cu oamenii din preajma procurorului, inclusiv cu mama și mătușa acestuia care se aflau în casă atunci când Panait s-a aruncat de la etaj. „Veți găsi multe replici pe care am încercat să le iau, replici adevărate ale lui Panait”, a mai spus Tudor Giurgiu.

Cu toate că e un film de ficțiune bazat pe fapte reale, la final pelicula face trimiteri la perioada anilor 2000-2002 și menționează cine era ministru al Justiției atunci, cine era primul ministru sau cine era șeful direct al lui Cristian Panait.

„Mi s-a părut firesc , mi s-a părut normal la final ca oamenii să știe. Cred că e important să știe și românii, și străinii, cei care vin după noi, să înțeleagă cine e omul ăsta Leca sau Lele, care opt ani de zile după aia s-a bătut în procese , s-a chinuit să spună ce se întâmplă. Cred că așa ne dăm seama, sau își vor da și alții seama, ce s-a întâmplat cu România între 2002 și momentul ăsta”, a spus Tudor Giurgiu.

Regizorul le-a mărturisit spectatorilor că, atunci când și-a făcut documentarea pentru film, a avut acces la dosarul privind cauzele morții procurorului Panait, întocmit de Parchet.

„După părerea mea, nu mă pricep, nu sunt procuror, acest dosar mi s-a părut făcut la comandă și făcut unidirecțional, ne-a demonstrat că omul asta are o tulburare psihică și din cauza asta s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat”, a spus Tudor Giurgiu.

Regizorul a spus că filmul va avea premiera în februarie/martie 2015, dar acum a vrut să prezinte publicului o variantă de lucru în perioada campaniei electorale

„Am vrut, pentru că așa cred eu că e bine, am vrut să fiu consecvent unui gând al meu de a lansa filmul în perioada asta, nu s-a putut și am spus că e important să mai deschidem niște conștiințe”, a precizat Tudor Giurgiu, care le-a spus spectatorilor că de fapt crede că conștiințele lor sunt deja deschise.

„Cineva îmi spunea că trebuia să facem o caravană prin Olt, Teleorman”, a glumit Giugiu, adăugând că nu crede că poate face asta.

„Mintea mea e cum terminăm filmul ăsta, ce voci mai înregistrăm. Neputând să fac lucrul ăsta am spus că menire lui este să transorme, să schimbe lucrurile, m-aș fi bucurat să fie filmul asta, să putem să fi făcut un efort de a încerca să-l arătăm la oameni care în continuare cred că în România suntem super sănătoși, că ne e bine, că votăm ce trebuie. N-am putut să fac lucrul ăsta, că nu e gata, dar am vrut musai să-l arăt acuma, și mult mai devreme- acum două săptămâni, dar nu s-a putut tehnic”, a spus Tudor Giurgiu.

Întrebat despre relația de prietenie dintre actualul premier Victor Ponta și procurorul Cristian Panait și care dintre actori este reprezentat de Victor Ponta, Tudor Giurgiu a zis că lasă publicul să se gândească la acest lucru.„Asta e un film de ficțiune, nu e un film documentar. Probabil că mulți se așteptau să vadă… mie mi-a fost foarte greu să fac un film ca ăsta”, a mai spus Tudor Giurgiu