Reprezentanții Episcopiei Romano-Catolice Timișoara au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că finanțarea europeană pentru restaurarea Mănăstirii Maria Radna, din orașul arădean Lipova, a fost blocată timp de trei luni de Ministerul Dezvoltării, care a făcut o anchetă privind calitatea lucrărilor, după ce publicația The Telegraph a scris, în 2 august, că a fost distrusă arhitectura originală, iar bazilica arată acum precum un castel Disney.
Autorul articolului susținea că a fost alterat stilul baroc al bisericii prin culorile zugrăvelilor și prin materialele folosite, afirmând și că materiale originale au fost vândute în Germania, iar pe bazilică sunt acum țigle roșii, industriale.
Publicația scria că mănăstirea din județul Arad este una dintre zecile de biserici antice transilvănene, castele și cetăți care au fost modernizate „brutal” în ultimii cinci ani cu peste 100 de milioane de euro, bani europeni.
Ulterior publicării articolului, Episcopia Romano-Catolică Timișoara a respins acuzațiile, aratând că nu s-au vândut materiale, care au fost depozitate pentru a fi refolosite.
Reprezentanții Episcopiei arătau că proiectul s-a realizat „pe baza unor studii bine fundamentate ale situației existente, având în vedere că monumentul a suferit multiple traumatisme și modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie și brutală a spațiilor între 1948-2003, intervenții neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli)”.
Directorul de cancelarie al Episcopiei Romano-Catolice Timișoara, părintele Nicolae Lauș, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că articolul „a adus atingere prestigiului bazilicii” și „a provocat un blocaj financiar în derularea proiectului”.
„Comparația cu un castel Disney a fost tendențioasă, iar informațiile publicate nu sunt reale. Cu toate acestea, Ministerul s-a autosesizat și ne-a trimis o comisie specializată pe monumente istorice să verifice toate lucrările. Timp de 90 de zile, plățile pentru cererile noastre de rambursare au fost blocate, iar răspunsul primit după anchetă a fost parțial favorabil. Deși au fost deblocate fondurile, s-a aplicat o corecție financiară de cinci la sută la întregul proiect, ceea ce înseamnă o pierdere de peste un milion de lei plus TVA. Am contestat această reducere de buget”, a declarat părintele Nicoale Lauș.
Conform sursei citate, „nuanțele folosite la fațade respectă culorile originale”, iar proiectul de restaurare a fost avizat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
El a precizat că Episcopia a finanțat lucrările pe perioada blocajului, pentru a nu se întârzia proiectul, așteptând acum rambursarea sumelor cheltuite.
Directorul de cancelarie al Episcopiei Romano-Catolice Timișoara a adăugat că lucrările ar urma să fie încheiate la sfârșitul lunii noiembrie, iar inaugurarea complexului reabilitat ar urma să aibă loc în luna ianuarie.
Proiectul de reabilitare de la Mănăstirea Maria Radna obținuse o finanțare europeană de aproximativ zece milioane de euro, dar în urma licitației s-au stabilit costuri de 5.795.000 de euro. La această sumă se adaugă finanțarea de aproximativ două milioane de euro a Episcopiei, pentru lucrări neeligibile pentru fondurile europene nerambursabile.
În 2 august, Mănăstirea Maria Radna a fost inaugurată parțial (când era executat 80 la sută din proiect), după o reabilitare începută în urmă cu trei ani, la eveniment fiind prezenți mii de credincioși și sute de oficiali europeni, inclusiv un trimis al Papei Francisc, cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln.
În complexul de clădiri au fost amenajate o bibliotecă cu 10.000 de volume vechi, un muzeu, o expoziție permanentă, dar și săli de conferințe. Au mai fost restaurate trei clădiri declarate monumente istorice.
Întregul complex va intra într-un circuit turistic permanent din 2016, estimându-se că se va dubla numărul de vizitatori, acum fiind de 80.000 pe an.
Mănăstirea franciscană Maria Radna poartă hramul Maicii Domnului, iar conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcașul a fost distrus de două ori, sub ocupația turcească și de un incendiu. În biserică există o icoană a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci și incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.
Biserica actuală a fost sfințită în 1767, iar în 1992 a fost declarată Basilica Papală Maica Harurilor.