Fiul fostului procuror general al României către denunțătoarea sa: Dacă erai bărbat, te dezbrăcam

Andrei Gherasim, fiul fostului procuror general adjunct Traian Gherasim, o suspecta pe denunțătoarea sa că s-a adresat autorităților în legătură cu afacerile sale judiciare, iar într-o discuție i-a spus acesteia că o dezbrăca dacă era bărbat pentru a verifica dacă nu poartă tehnică de înregistrare.

Curtea de Apel București a dat luni publicității motivarea deciziei prin care a emis mandat de arestare preventivă, pentru 29 de zile, pe numele avocatului bucureștean Andrei Gherasim – fostului procuror general adjunct al României, Traian Gherasim -, cercetat pentru fapte de corupție.

Judecătorul Curții arată în documentul citat că din conținutul convorbirilor telefonice purtate, în perioada 7-12 septembrie, de avocat cu S.A. – femeia care l-a denunțat la Direcția Națională Anticortupție (DNA) – „a reieșit că cel dintâi dorește neapărat să se vadă cu denunțătoarea, pentru a-i comunica ceva important”.

ACTUALITATE 27 DECEMBRIE, calendarul zilei: Decedează Gustave Eiffel și Carrie Fisher/ Europa începe campania de vaccinare împotriva COVID-19

07:15

EXTERNE Israel în RĂZBOI, ziua 448. O rachetă lansată din Yemen de către rebelii Houthi către Israel a fost interceptată în afara spațiului aerian

07:10

Astfel, în 12 septembrie, în jurul orei 15.00, denunțătoarea s-a prezentat la biroul avocatului Gherasim, unde acesta i-a spus că „a vorbit cu omul” pentru punerea în libertate a lui S.N.

„Denunțătoarea a perceput din atitudinea acestuia că persoana respectivă a acceptat să sprijine demersul de punere în liberate. De asemenea, Andrei Gherasim a precizat că denunțătoarea va trebui să-i dea 20.000 de euro înainte, iar restul de 20.000 de euro după punerea în libertate a soțului său”, reține judecătorul în motivare.

Gherasim i-a mai spus atunci denunțătoarei că suma de 40.000 de euro este necesară doar pentru punerea în libertate și acordarea unui termen pentru contestație în noiembrie 2012, iar nu pentru achitare.

„De asemenea, inculpatul a precizat că nu mai este necesară încheierea unui nou contract care să mascheze destinația sumei, întrucât cele anterioare nu fuseseră încă reziliate (deși suma fusese restituită familiei denunțătoarei) și valoarea acestora acoperă suma solicitată de inculpat pentru traficarea influenței”, se mai arată în documentul citat.

Instanța notează că, deoarece Gherasim a stabilit cu denunțătoarea să se întâlnească în 13 septembrie, după ce aceasta va face rost de bani de la socrul său, s-a procedat la marcarea criminalistică a 20.000 de euro, în cupiură de cinci sute de euro, prin inscripționarea unora dintre bancnote cu mențiunile „trafic”, după care suma respectivă a fost introdusă într-un plic și înmânată denunțătoarei S.A.

În 13 septembrie, avocatul Gherasim a fost surprins imediat după primirea celor 20.000 euro de la denunțătoarea S.A., conform înțelegerii anterioare, rezultatul constatărilor fiind consemnat în procesul-verbal de prindere în flagrant delict. El a declarat anchetatorilor, la acel moment, că banii respectivi reprezintă onorariul de avocat, conform contractului de asistență juridică încheiat cu S.A.

„Din conținutul dialogului ambiental din 13 septembrie, purtat de S.A. cu inculpatul Andrei Gherasim a rezultat că acesta a observat în apropierea biroului o mașină suspectă, motiv pentru care a manifestat neîncredere față de denunțătoare, întrebând-o dacă a venit singură, iar apoi expunându-i ce i s-a întâmplat cu ocazia dosarului anterior, când o persoană pe care o considera prieten l-a denunțat la DNA, i s-a adresat acesteia cu cuvintele «dacă erai bărbat, te dezbrăcam»”, se mai arată în documentul citat.

În continuare, notează judecătorul Curții, conform înțelegerii anterioare cu denunțătoarea, avocatul Gherasim a încheiat un contract de asistență juridică pentru a disimula adevărata destinație a sumei de bani primite.

„Întrucât dialogul s-a purtat doar în încăperea care este biroul de lucru al inculpatului, acesta a folosit un limbaj juridic, a menționat chiar «desăvârșita corectitudine» a demersurilor ce urmau a fi întreprinse și nu a reluat spre confirmare conversațiile purtate cu prilejul întrevederilor anterioare. (…) De asemenea, întâlnirea din 12 septemrbie, conținând dialoguri cu aspect infracțional, s-a purtat pe terasa imobilului, în ideea existenței unui zgomot de fond. (…) De altfel, pe parcursul anchetei, s-a constatat că dialogurile cu conotație penală nu s-au purtat în birou (existând probabil temerea inculpatului că ar putea fi instalată tehnică de ascultare, temere acutizată la 13 septemrbie de observarea unei mașini suspecte în zonă), ci în locuri care confereau inculpatului o oarecare siguranță că nu poate fi înregistrat”, se mai arată în motivare.

Curtea de Apel București a decis, vineri, 14 septembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a avocatului Andrei Gherasim, acuzat de trafic de influență într-un nou dosar, după ce în august fusese trimis în judecată pentru fapte similare.

Andrei Gherasim, fiul fostului procuror general adjunct Traian Gherasim, a fost reținut în 13 septembrie, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, fiind acuzat că ar fi cerut 40.000 de euro, din care a primit 20.000 de euro, de la o femeie căreia i-a spus că va interveni la judecători într-un dosar în care soțul ei era cercetat.

Procurorii au cerut Curții de Apel București arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Andrei Gherasim, solicitarea fiind admisă de instanță.

Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Andrei Gherasim la instanța supremă.

În 22 august, Andrei Gherasim, avocat în Baroul București, a fost trimis în judecată, pentru trafic de influență și înșelăciune.

Potrivit procurorilor, în 4 septembrie, avocatul Andrei Gherasim „a pretins de la o persoană denunțătoare suma de 40.000 euro, dintre care 10.000 euro pentru sine, lăsând-o să creadă că are influență asupra unor magistrați de la instanța care judecă o contestație în anulare formulată de soțul denunțătoarei, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, pentru a-i determina pe aceștia să admită în principiu calea extraordinară de atac și suspendarea mandatului de executare până la judecarea în fond a cauzei”.

În dosarul în care procurorii anticorupție l-au trimis în judecată, Andrei Gherasim este acuzat că, în 4 aprilie 2012, a pretins de la Nikolaus Mann, prin intermediar, 100.000 de euro, spunând că poate interveni pe lângă magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Tribunalul Brașov, pentru a dispune soluții favorabile omului de afaceri în două dosare civile.

Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de strămutare a cauzei, iar altul anularea unui contract. În acest scop, pe 12 aprilie, avocatul a primit, prin același intermediar, 50.000 de euro, reprezentând o parte din banii pretinși.

Procurorii îl mai acuză pe Andrei Gherasim că în februarie 2011, în calitate de avocat ales al unei persoane cercetate într-o cauză penală aflată pe rolul DNA, l-a indus în eroare pe denunțător cu privire la faptul că, în cauza respectivă, procurorii anticorupție vor dispune o soluție de netrimitere în judecată în termen de două luni de la încheierea contractului de asistență juridică, contract în valoare de 40.000 de euro.

În 12 aprilie, Gherasim și Mann au fost reținuți, iar o zi mai târziu Curtea de Apel București a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a celor doi, stabilindu-le acestora interdicția de a părăsi țara. În 23 aprilie, instanța supremă a decis definitiv ca Gherasim și Mann să fie cercetați în libertate, menținând interdicția de a părăsi țara.

Dosarul se judecă la Curtea de Apel București, primul termen fiind stabilit în 26 septembrie.