Fizicianul NIELS BOHR, sărbătorit de Google printr-un logo special
Google și-a modificat logoul pentru a marca împlinirea a 127 de ani de la nașterea savantului danez NIELS BOHR, laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1922.
Noul logo al Google prezintă modelul atomic al lui NIELS BOHR și formula acestuia.
NIELS BOHR (7 octombrie 1885 – 18 noiembrie 1962), un danez de origine evreiască, a fost unul dintre cei mai de seamă fizicieni ai lumii, implicarea sa în înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice aducându-i, în 1922, premiul Nobel pentru fizică.
NIELS BOHR a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga. Fizicianul a fost autorul modelului atomic care îi poartă numele, a adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară.
În fizica atomică, modelul Bohr, prezentat de fizician în 1913, descrie atomul drept un mic nucleu încărcat cu sarcină pozitivă, înconjurat de electroni cu sarcină negativă care circulă pe orbite în jurul acestuia – asemănător ca structură cu Sistemul Solar, dar cu forțe electrostatice care asigură mai degrabă atracția decât gravitația. Această descoperire a venit ca o îmbunătățire a modelului cubic (din 1902), a modelului Saturnian (1904) și a modelului Rutherford (1911). Din moment ce modelul atomic al lui Bohr a fost considerat o modificare în fizica cuantică a modelului Rutherford, mulți fizicieni l-au numit modelul Rutherford-Bohr.
În 1920, NIELS BOHR a făcut propria descriere a tabloului periodic al elementelor.
Între anii 1920 și 1924, fizicienii Albert Einstein și NIELS BOHR, după o primă întâlnire la Berlin, deveniseră prieteni, în sensul în care își cunoșteau și își admirau reciproc ideile. În 1924, NIELS BOHR, într-un articol redactat împreună cu A. Kramers și J.C. Slater, afirmă că, în cazul unui proces fizic individual cuantic, nu se poate vorbi despre evidență experimentală asupra conservării energiei, impulsului și cauzalității. Un asemenea punct de vedere, evident în contradicție cu viziunea clasică a fizicii, generează – pentru prima dată – un conflict deschis între Einstein și Bohr.
NIELS BOHR a afirmat că natura, așa cum se manifestă ea, nu are o singură formă de prezentare, ci mai multe, fiecare dintre ele spunând câte ceva, fiecare dintre ele fiind complementară cu celelalte aspecte. Așa cum întregul unui om nu poate fi perceput fără a ține cont de toate componentele anatomice (cap, mâini, picioare, trunchi etc.), la fel și tabloul naturii nu poate fi înțeles decât acceptând că toate formele ei particulare de prezentare fac parte – simultan – dintr-un întreg.
Importanța filosofică a acestui mod de a accepta și înțelege natura a făcut ca aceste afirmații să fie recunoscute în fizică sub numele de „principiul complementarității”. Celebra formulare succintă a acestui principiu, dată de Bohr, a fost „Contraria non contradictoria sed complementa sunt/ contrariile nu sunt opuse, ci complementare”.
În 1936, teoria fisiunii izotopului de uraniu, propusă pe baza unor experimente realizate în laboratorul lui Bohr de colegul acestuia O.R. Frish, a fost probată plecând de la identificarea unor produse de dezintegrare aparținând lui Otto Hahn și Fritz Strassman. Când Frish a realizat experimentul, NIELS BOHR se afla într-o călătorie în Statele Unite și a aflat de rezultatele cercetării la revenirea în țară. Imediat a pus bazele teoriei conform căreia izotopii de uraniu 235 erau fisionabili (instabili), în timp ce izotopii U238 erau stabili. Înțelegerea fragmentelor fisionabile instabile a dat imediat naștere ideii folosirii unei reacții în lanț pentru obținerea unei mari cantități de energie. Această descoperire va fi vitală pentru dezvoltarea ulterioară a bombei atomice.
Fiul lui NIELS BOHR, Aage Niels Bohr, a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele celebrului fizician, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician.
Google își schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Moștenirea lui NIELS BOHR, fizician care a contribuit la dezvoltarea bombei atomice
Alina Dan, alina.dan@mediafax.ro