Floarea Mihai, o pacientă cu ciroză și cancer hepatic, aștepta luni să primească un ficat nou. „Mi-au zis că nu mai fac transplantul. Doctorii aceia au suferit pentru că au plecat să-mi salveze mie viața”

Vestea că va primi un ficat nou pentru că se găsise în sfârșit un donator i-a umplut inima de bucurie și speranță Floarei Mihai, o piteșteancă de 62 de ani, care așteaptă de trei ani să fie salvată. Emoțiile au fost mari pentru că era a doua oară când își punea încrederea și viața în mânile medicilor. Prima încercare de transplant, din noiembrie 2013, eșuase.

Floarea Mihai a fost diagnosticată în 2006 cu hepatita B și D, după ce urmase un tratament stomatologic în urmă cu un an. Deși s-a aflat permanet sub tratament, boala a evoluat, astfel că în 2011 a fost pusă pe lista de așteptare pentru un transplant de ficat. Între timp, starea ei de sănătate s-a agravat. În prezent, este diagnosticată cu ciroză și cancer hepatic cu doi noduli pe ficat.

Vestea pe care a primit-o pe 20 ianuarie era șansa unui nou început pe care i-o dădea un om pe care nu-l cunoscuse niciodată. La câteva sute de kilometri distanța, în urmă cu trei zile, o femeie de 64 de ani ajungea la Spitalul Județean de Urgență Oradea. Diagnosticul medicilor a fost crunt: accident vascular cerebral. Au încercat timp de două zile să o salveze, dar nu se mai putea face nimic: partea stângă a creierului era inundată de sânge. Duminică, dr. Iulian Sabău, șeful secției de ATI al spitatului Județean de Urgență Oradea, a anunțat-o pe coordonatoarea Programului de Transplant Bihor, dr. Carmen Pantiș, că există un potențial donator. Duminică noapte, cei patru copii ai pacientei își dădeau acordul ca tragedia mamei lor să se transforme într-o a doua șansă la viață pentru alte trei persoane.

Șapte oameni în slujba unei vieți

Luni dimineață, dr. Carmen Pantiș l-a anunțat pe dr. Victor Zota, directorul Programului Național de Transplant, că la Oradea există un donator. La rândul său, acesta a dat vestea la București și la Cluj, de unde urma să plece echipele medicale care să preleveze organele: ficatul trebuia să ajungă la Fundeni, corneele la Spitalul Militar București, iar rinichii la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

În jurul orei 14:00, o echipă de medici coordonată de dr. Radu Zamfir, din care făceau parte dr. Valentin Calu (Spitalul Fundeni), dr. Sorin Ianceau (Spitalul Municipal Beiuș), dr. Cătălin Pivniceru (Spitalul Sf. Maria din București) și Aurelia Ion, o studentă de la Institutul Medico-Mililar București, s-au urcat în aeronava pilotată de Adrian Iovan și Răzvan Petrescu și au plecat spre Oradea să preleveze ficatul de care avea atâta nevoie Floarea Mihai, care ajunsese între timp la spitalul Fundeni și se pregătea să intre în sala de operații.

Câteva ore mai târziu, vestea pe care i-a dat-o medicul de la Terapie Intensivă a căzut ca un trăsnet: „Nu mai faceți transplant”. Avionul care îi transporta pe medicii care trebuiau să-i aducă ficatul se prăbușise în Beliș, județul Cluj. Toți erau răniți și nimeni nu îi putea localiza. Echipele de salvare au ajuns abia după 5-6 ore după ce aeronva s-a prăbușit. Între timp, pilotul, prins în fiarele avionului, murise. La fel și studenta de doar 23 de ani, aflată în practică la spitalul Fundeni, pe care dr. Radu Zamfir nu reușise să o resusciteze.

„Doctorii aceia au suferit pentru că au plecat să-mi salveze mie viața”

Marți dimineața, Floarea Mihai s-a aflat alături de medicii de la Spitalul Fundeni în fața presei. Doi oameni muriseră în încercarea de a-i salva ei viața.

„Din 2011 aștept transplantul de ficat. În 2013 boala s-a agravat. Am fost foarte emoționată când am fost chemată la operație, apoi am auzit tragedia. Îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat. Doctorii aceia au suferit pentru că au plecat să-mi salveze mie viața”, a mărturisit pacienta care urmează să se întoarcă acasă. Va duce cu sine un singur gând. „În fiecare zi mă gândesc că cineva acolo sus mă iubește și într-o zi voi putea să fac și eu acest transplant”.