FOCUS: IPS Nicolae, mitropolit 42 de ani și primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu Securitatea

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a fost hirotonit preot în 1960 de Patriarhul Teoctist, în același an a fost ales episcop al Aradului, iar doi ani mai târziu a fost ales mitropolit al Banatului. El a fost primul înalt prelat care a recunoscut că a colaborat cu Securitatea.

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, în vârstă de 90 de ani, a încetat din viață, duminică noapte, la reședința mitropolitană.

Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeș, într-o familie de preoți. El a urmat cursurile școlii elementare și pe cele liceale la Caransebeș, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din București. După absolvirea facultății s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 și-a susținut teza cu titlul: „Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”.

În anul 1960, a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie același an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din București, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcția de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie același an, la Catedrala Episcopală din Arad.

În 17 februarie 1962, același Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales pe Nicolae Corneanu arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului.

El a conferențiat la Oxford, la Universitatea „Humboldt” din Germania și la Fundația „Pro Oriente” din Viena, iar din 1992 a fost membru de onoare al Academiei Române.

În anul 2000, a primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce conferit de președintele Emil Constantinescu.

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a fost primul reprezentant al ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române care a recunoscut după 1990 că a colaborat cu fosta Securitate.

Mai mult, în august 2007, Colegiul CNSAS a stabilit că academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, au făcut poliție politică. Conform CNSAS, IPS Nicolae Corneanu ar fi oferit informații sub numele de cod „Popa Vasile”, „Popescu Ion/Ioan” și „Munteanu Ioan”.

Atunci, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, spunea că nu consideră că a făcut poliție politică, deși a recunoscut încă din 1990 că a colaborat cu Securitatea. Înaltul prelat susținea că a fost constrâns să colaboreze cu Securitatea după ce, în anii ’40, a adăpostit un fugar care, ulterior, fiind găsit și torturat de Securitate, a dezvăluit acest lucru.

„A trebuit să fac față unei situații dificile, dar m-am străduit și cred că Dumnezeu m-a ajutat ca să nu fac rău nimănui. E adevărat că conștiința mi-a rămas încărcată din cauza acestei legături pe care am avut-o, fără voia mea, cu Securitatea”, spunea mitropolitul Banatului.

Nicolae Corneanu susținea, însă, că nu a făcut poliție politică, chiar dacă a întreținut, „fără voia sa”, legături cu organele de Securitate.

„Eram mereu vizitat, eram mereu sub urmărire permanentă, eram mereu sub observația organelor de Securitate și sigur, la ora actuală, se folosește termenul de poliție politică, dar eu acest lucru nu-l simt pe conștiința mea, pentru că n-am făcut altceva decât am acceptat o situație care corespundea unei perioade prin care am trecut și care Dumnezeu ne-a ajutat s-o depășim. Dar poliție politică propriu-zisă cred că nu am făcut și nu consider ca acele obligații la care am fost supus din partea organelor de Securitate care mă urmăreau permanent consider că nu pot fi catalogate ca și poliție politică”, spunea el.

Tot în 2007, IPS Nicolae a condus, în virtutea vechimii în grad, ședința Sfântului Sinod în care au fost stabiliți candidații la funcția de patriah, după moartea PF Teoctist.

În 2008, mitropolitul Banatului a fost criticat după ce s-a aflat că s-a împărtășit la catolici. Astfel, în 25 mai 2008 a avut loc slujba de sfințire a unei biserici greco-catolice din Timișoara, cu hramul „Sfânta Maria – Regina Păcii și a Unității”, în prezența monseniorului Francisco Javier Lozano, Nunțiu Apostolic în România.

Martorii spuneau atunci că, în cadrul Sfintei Liturghii, la momentul împărtășaniei, IPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul credincioșilor și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, Nunțiul Papal în România, conform tradiției, i-a dat în mână lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului din care acesta s-a împărtășit singur.

Gestul IPS Nicolae venea la puțin timp după ce PS Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradei, și episcopul greco-catolic Virgil Bercea au sfințit împreună agheasma mare de Bobotează, acest fapt declanșând un scandal.

Atunci, chiar Biserica Ortodoxă Rusă a cerut BOR, printr-o scrisoare, „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”, iar BOR a anunțat că situația urma să fie discutată în Sfântul Sinod. De asemenea, mari duhovnici și călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.

Între timp, la Timișoara au avut loc mai multe acțiuni de susținere a mitropolitului, la care au participat sute de persoane.

În iulie 2008, Sfântul Sinod a decis să nu îi sancționeze pe IPS Nicolae Corneanu și pe episcopul Oradiei, decizia fiind luată prin vot.

„Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi care au produs tulburare în Biserică”, dar a luat act „de regretul și pocăința acestora pe care le-a primit ca prim semn de îndreptare”, se arăta în decizie. De atunci, însă, niciun ierarh, preot, diacon, monah sau credincios mirean din BOR nu se mai poate împărtăși în altă biserică creștină, în caz contrar fiind sancționați canonic.

În 2011, Sfântul Sinod a decis ca IPS Nicolae, pe care problemele de sănătate îl împiedicaseră să participe la ultimele șapte ședințe de lucru ale Sfântului Sinod (2010 și 2011), să rămână în funcție, însă atribuțiile administrative să fie delegate episopului vicar PS Lugojanul.

După această decizie, zeci de timișoreni au protestat frecvent, un grup al protestatarilor cerând PF Daniel să se implice în rezolvarea acestui caz și să îi redea IPS Nicolae drepturile pe care le-a avut, printre care cel de semnătură.

În iulie 2012, Patriarhia Română a primit o cerere a IPS Nicolae de retragere din funcția de mitropolit al Banatului, care urma să fie analizată în ședința Sfântului Sinod, însă ulterior înaltul prelat și-a retras solicitarea, rămânând în funcție.

În acest an, mitropolitul a fost internat de două ori la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. În luna iulie, el a fost internat în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având și probleme cardiace și având diabet de mai mulți ani.

În septembrie, el a fost internat din nou, pentru mai multe investigații, după ce a acuzat o stare de rău.