Fondator al Școlii Finlandeze: Am întâlnit un copil de clasa a VI-a care nu știa să își scrie numele

„Am întâlnit un copil de clasa a VI-a care nu știa să își scrie numele. Numele, nu vorbim despre altceva. Cum a putut să treacă prin tot sistemul nostru și să îl aducem în clasa a VI-a fără să își scrie, măcar, numele. Cred că partea de învățare remedială și tot ce înseamnă sprijin suplimentar pentru copii, în prima parte a procesului educațional, respectiv în școală primară, este nevoie să fie mult mai bine pusă la punct. Respectiv din clasa a II-a în a III-a, să nu treacă niciun copil, și nu vorbim de repetenție, ci vorbim că o să treacă pentru că știu să scrie și să citească la nivelul de clasa a II-a”, a spus Elena Lotrean.

Conform sursei citate, cadrele didactice trebuie să se implice mai mult când vine vorba despre prevenirea analafabetismului funcțional.

„În decembrie, după cum probabil bine știți, au apărut rezultatele de la testele PISA. Și aceste rezultate spun că 1 din 2, deci aproape jumătate, 44% din copiii din România sunt analfabeți funcțional, la vârsta de 15-16 ani. Asta însemna că, deși, știu să scrie și să citească, nu înțeleg ce scriu sau ce citesc. Nu au partea de procesare, că să spun așa, Intel-ul este virusat. Cum ajungem aici, printr-un sistem educațional care nu ne provoacă, atât cât ar trebui și cred că putem să lansăm această provocare, nu doar în aer, așa, sau către politicieni, ci către fiecare dintre noi, către profesori, către directorii de școală, către administrațiile publice, să își facă treaba cât pot mai bine, acolo unde sunt”, a mai spus fondatorul Școlii Finlandeze din Sibiu.

SOCIAL Darryl Nirenberg, confirmat în funcția de ambasador al SUA în România: „Așteptăm cu interes contribuția sa la consolidarea politicii americane”

20:50

Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta „dependenței” economice și poziția României: „Dacă Germania strănută, România face gripă”

20:30

În plus, Lotrean consideră că formarea pedagogică este esențială

„Cred că avem foarte multă nevoie de formare pedagogică. Acolo am simțit noi o lipsă și asta are multe motive, unul dintre ele, pentru că profesia nu este văzută, că prima alegere, pentru cei care își doresc să între pe piață muncii. Apoi pentru că, de multe ori, orele din modulul pedagogic sunt puse în același timp cu orele din subiectele principale și atunci, oare la care să alegem să mergem, studenți fiind. Sunt mulți profesori care își termină formarea atunci când ies de pe băncile facultății, ceea ce mi se pare total greșit, cred că profesorii sunt cei care ar trebui să fie primii care știu ultimele noutăți din domeniul lor”, a adăugat sursa menționată.

foto: Facebook / Elena Lotrean