„Dacă se va dovedi că acest Protocol a fost aplicat – cu echipe mixte, planuri de acțiune și probe obținute în comun – pentru dosare în care s-au dat în cele din urmă condamnări penale, atunci înseamnă că cel puțin din 2009 încoace am avut o justiție de tip NKVD. Nu există alt precedent în lumea civilizată în care justiția să fie astfel subordonată serviciilor secrete. Suntem un stat de drept eșuat, jalnic, rușinos și nu contează câți dintre noi am știut sau nu asta, este suficient că s-a putut întâmpla așa. Este un faliment al instituțiilor, al regulilor și al mecanismelor de control și autocontrol, dar și al tuturor celor care am deținut funcții publice în stat și chiar al întregii clase politice. Pentru cine mai avea îndoieli privind enormitatea pentru statul de drept a unor astfel de colaborări sulfuroase între procurori și SRI, păcălit de aspectul aparent tehnic al documentului, deja judecățile aspre din spațiul public au avut timp să fie înțelese de toți. O spun asociațiile profesionale ale judecătorilor (UNJR și AMR), specialiștii în drept, iar astăzi și Daniel Morar, fostul procuror șef DNA și judecător la CCR”, a scris, pe Facebook, avocatul Toni Neacșu.
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) aduce aminte că primul care a vorbit de nelegalitatea protocololui a fost chiar Procurorul General, „chiar dacă apoi și-a înghițit vorbele” și avertizează că vor mai urma astfel de sesizări.
„Sunt convins că în afară de această plângere penală va urma un val de plângeri similare. Practic toți cei trecuți prin justiție în ultimii ani și care au suspiciuni privind implicarea SRI vor face plângeri penale similare. Revizuirile hotărârilor penale nu vin singure, ci doar dacă se constată că s-au săvârșit infracțiuni în legătură cu acele dosare. Prezentarea judecătorilor a unor probe obținute în mod nelegal este o altfel de infracțiune”, mai scrie avocatul.
Cel mai important lucru este însă, în opinia acestuia, sesizarea Curții Constituționale.
„Mai cred că cel mai important este că Parlamentul să sesizeze de urgență Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională creat de CSAT care și-a arogat, prin hotărârile pe care le-a dat, competențe legislative. CSAT este organ al administrației publice centrale ( art. 119 din Constituție) și nu are niciun fel de atribuție constituțională sau legală de a asimila faptelor care aduc atingere securității naționale din Legea nr. 51/1991 alte fapte sau infracțiuni, decât cele care sunt expres trecute acolo. CSAT a funcționat ca un Parlament din umbră, ascuns, secret. Asimilarea, prin hotărâri secrete, a infracțiunilor de evaziune fiscală, de corupție precum și a oricăror altora similare faptelor care aduc atingere securității este un abuz incalificabil de statutul sau constituțional”, potrivit sursei citate.
Toni Neacșu transmite că la Curtea Constituționala trebuie să ajungă toate hotărârile CSAT începând cu cea din 2004 prin care, „substituindu-se legiuitorului, s-a creat Autoritatea națională de interceptări în cadrul SRI” și continuând cu Hotărârea 17/2005 prin care infracțiunile de corupție au fost date în portofoliul SRI, subliniind faptul că toate hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării invocate în preambulul Protocolului PICCJ-SRI trebuiesc analizate din perspectiva acestui conflict juridic de natură constituțională.
„Comisia SRI sau poate o comisie specială va putea lua urma tuturor documentelor, activităților și persoanelor implicate din partea SRI în derularea concretă a Protocolului. Sunt convins că există toate urmele scriptice ale acestor activități, chiar Protocolul le cerea într-un mod aproape militarizat. Fiecare dosar penal – cu excepția celor privind securitatea națională și cele privind criminalitatea organizată și transfrontalieră, unde au competențe legale – în care SRI-ul a fost implicat în numele acestui Protocol va trebui identificat. Tot comisia SRI ar trebui apoi să informeze individual persoanele care au făcut obiectul acestui Protocol, pentru că acestea să-și apere drepturile în justiție”, mai scrie avocatul.
Toni Neacșu spune că membrii CSM, care de altfel au și fost sesizați, trebuie să stabilească în ce măsură echipele mixte și cooperarea strânsă prin planuri de acțiune comună procurori-SRI au adus atingere independenței justiției.
„Desigur, sunt convins că Inspecția Judiciară va fi asaltată de plângeri punctuale împotriva unor procurori în legătură cu care există suspiciuni că au efectuat urmăriri penale de tipul celor descrise în protocol. Cam asta cred că se va întâmpla. Personal cea mai importantă mi se pare sesizarea CCR. Statul de drept trebuie să aibe el însuși resurse pentru a regla aceste excese”, concluzionează fostul membru CSM.
Reacția acestuia vine după ce MEDIAFAX SA a transmis Procurorului General sesizarea în legătură cu posibile infracțiuni comise prin semnarea și punerea în aplicare a Protocolului SRI- Parchetul ÎCCJ, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcției,abuz în serviciu,compromiterea intereselor justiției,delapidare,deturnare de fonduri.
Documentul îi cere totodată lui Augustin Lazar să dispună desecretizarea și cercetare celorlalte protocoale semnate de către Serviciul Român de Informații cu alte instituții ale statului și aducerea lor la cunoștința publicului.
Sesizarea MEDIAFAX SA urmează să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiției, Avocatului Poporului, Președinției, Președintelui Camerei Deputatilor, Președintelui Senatului, Comisiilor judice ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiilor de abuzuri a Senatului și Camerei Deputaților, Comisiilor parlamentare de control al SRI.