Fost membru CSM: E evident pentru oricine că judecătorul Dana Gîrbovan nu va fi ministrul Justiției

„Dacă aș fi maestrul Ion Cristoiu și aș avea plăcerea definițiilor aș spune că asistăm la operațiunea Make Klaus Iohannis Great Again! În preajma alegerilor, președintelui Klaus Iohannis trebuia să i se ofere ocazia să demonstreze că doar el este alesul care blochează „atacul deșănțat al PSD la adresa justiției” și, în continuare, campionul necontestat al luptei împotriva corupției. În această cruciadă, pe care o va purta desigur cu succes și în al doilea mandat, un nou venit precum Dan Barna este doar o palidă promisiune”, scrie, pe Facebook, Adrian Toni Neacșu.

Avocatul subliniază că, imediat după anunțul public, Dana Gîrbovan a fost diabolizată. „Dana Girbovan este mai rea decât Florin Iordache și Tudorel Toader la un loc, este preferata Sputink-ului, militantă anti GRECO, moașa secției speciale împotriva magistraților, susținătoarea OUG 13, reprezentanta restaurației, al anti-americanismului feroce și biciul baronilor împotriva justiției (am reprodus titlurile într-o ordine întâmplătoare). Pentru că după schimbarea la față a premierului Dăncilă și cazul cutremurător de la Caracal, care a arătat doar cât de vulnerabil e cetățeanul în viața de zi cu zi, temele abstracte privind justiția nu mai erau fierbinți, trebuia pornit un nou foc care să agite electoratul, să-l îndârjească, să-l radicalizeze și să-i orienteze așteptările într-o singură direcție: blocarea prin orice mijloace a Guvernului. Președintelui Iohannis i s-a oferit ocazia perfectă să demonstreze că nu coabitează laș cu dușmanul politic, ci dimpotrivă este singurul care poate opri „asaltul” la justiție. Electoratului rezultat din cazul Colectiv, OUG 13 și Ocuppy Piața Victoriei trebuia să i se dea ocazia finală de a alege între promisiunea belicoasă Dan Barna și certitudinea molcomă Klaus Johannis”, transmite apărătorul.

Adrian Toni Neacșu este de părere că Dana Gîrbovan a căzut într-o capcană din care îi va fi greu să iasă. „Dana Gîrbovan este un profesionist incontestabil, o persoană cu un respect real imens în interiorul sistemului judiciar câștigat în urma unei activități asociative de aproape 15 ani, o luptătoare adevărată pentru eliberarea judecătorilor de presiunile puse pe independența lor, fie că vorbim de cele materiale, fie că vorbim de ingerințele serviciilor secrete ori intimidările prin anchete penale abuzive. (….) În condiții ideale, o persoană cu profilul profesional, uman și ideologic al Danei Gîrbovan ar trebui să fie garanția suficientă că sistemul judiciar poate fi readus acolo unde îi este locul, în afara jocurilor și mizelor politice, de securitate și electorale. Nu mai sunt de mult un idealist, așa că este o apreciere pe care o fac cunoscând bine dedesupturile stării jalnice a sistemului judiciar de azi. Nu suntem în condiții ideale, dimpotrivă, este cel mai prost context politic posibil: iminența alegerilor prezidențiale”, amintește fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul susține că Dana Gîrbovan își risca propria carieră, dar și credibilitatea sa și chiar existența UNJR-ului, precizând că în România au fost doar două situații de propuneri de magistrați în funcția de ministru al justiției, respectiv judecătorul Mona Pivniceru și procurorul Robert Cazanciuc.

„La 23 august 2012 se publică în Monitorul Oficial atât eliberarea din funcția de judecător a d-ei Mona Maria Pivniceru, prin demisie, cât și numirea în funcția de membru al Guvernului, respectiv de ministru al Justiției. Ambele decrete sunt semnate de președintele interimar Crin Antonescu, în urma unei înțelegeri anterioare, evident politică, cu premierul USL de atunci, Victor Ponta. Mona Pivniceru fusese nominalizată ca ministru al justiției la 6 august 2012, când deținea calitatea de judecător în funcție, iar la 20 august își prezentase demisia din magistratură, de care Plenul CSM a luat act abia în 22 august 2012. Anterior, Mona Pivniceru solicitase detașarea in calitate de judecător la Ministerul Justiției, pentru a putea fi numită în calitate de ministru. Prin Hotărârea nr. 654/6.08.2012 Secția pentru judecători a CSM respinge ca inadmisibilă cererea de detașare, invocând că aceasta nu poate fi detașată din calitatea de membru al CSM.

Ca urmare, prim-ministrul Victor Ponta a trimis la Președinție o propunere pentru ministrul justiției în persoana unui judecător în funcție. Președintele interimar a acceptat această nominalizare, fără să pună în discuție o eventuală incompatibilitate, demisia și eliberarea din funcția de judecător fiind operațiuni ulterioare, pentru a putea avea loc numirea oficială, prin decret prezidențial.

Numirea procurorului Robert Cazanciuc în funcția de ministru al justiției a fost mult mai simplă. Premierul Victor Ponta a înaintat propunerea (de data asta Președintelui Traian Băsescu) doar după după ce Robert Cazanciuc își dăduse deja demisia din magistratură (11 aprilie 2013) și după ce această demisie devenise efectivă prin publicarea în Monitorul oficial (15 aprilie 2013). Cu aceeași dată(15.04.2013) a și fost numit ministru al justiției prin decret prezidențial. Ulterior, prin modificările la legile justiției promovate de coaliția PSD-ALDE, legislația este lămurită, pentru a se evita incompatibilitatea dintre calitatea de magistrat în funcție și demnitățile politice”, potrivit sursei citate.

Avocatul arată că, în prezent, Legea 303/2004, articolul 58, alineatul 1 interzice expres detașarea unui magistrat în funcția de ministru al justiției. De asemenea, potrivit articolului 9, alineat 1, judecătorilor și procurorilor le este interzis să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic.

Prin Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale, la punctul 176, se subliniază o dată în plus incompatibilitatea constituțională totală între funcția de ministru și cea de magistrat în funcție, arată Toni Neacșu: „Curtea reține că funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu cea de judecător/procuror, neputându-se cumula aceste două calități nici potrivit Constituției și nici Legii nr. 303/2004, în vigoare la data pronunțării prezentei decizii.”

Apărătorul amintește de asemenea că articolul 41 al noului Cod administrativ stipulează: „În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunțe la calitatea sau funcția cu care este incompatibilă funcția de membru al Guvernului, sub sancțiunea încetării mandatului.”

„Dacă precedenții miniștri ai justiției magistrați au fost numiți prin consensul dintre Președinte și Premier, în prezent nu mai suntem în această situație. D-na Dana Gîrbovan a anunțat că și-a dat doar un acord de principiu pentru a fi propusă ministru al justiției, făcând referire implicit la un acord prealabil al Președintelui României. Altfel spus, dacă Președintele nu are nimic de obiectat, procedura merge mai departe, își prezintă demisia din magistratură pentru a se evita starea de incompatibilitate, iar ulterior demisiei se poate publica Decretul oficial de numire în Guvern. Aceasta înseamnă că toate cărțile poker-ului politic sunt în mâna d-lui președinte Klaus Iohannis. Și toate mâinile posibile pe care le are sunt câștigătoare”, subliniază fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul amintește că asociațiile „radicale” din magistratură, „adversare ideologice declarate ale acțiunilor d-nei Gîrbovan”, respectiv Inițiativa pentru Justiție, Forumul Judecătorilor din România, au oferit deja public și probabil o vor face și pe „canalele politice directe”, argumente tehnice pentru a împiedica, pe de o parte, această numire și pentru a o scoate în afara jocului pe „naiva, cel puțin cu această ultimă mișcare a ei, Dana Gîrbovan”.

Adrian Toni Neacșu precizează că la momentul când o propunere de ministru ajunge la Președinte, aceasta trebuie să îndeplinească absolut toate condițiile prevăzute în Constituție.

„Președintele nu se poate pronunța asupra unei propuneri de ministru decât după ce persoana îndeplinește toate condițiile formale, respectiv după ce iese prin demisie din starea de incompatibilitate în care se află.Acesta e primul careu de ași. După cunoștința mea Dana Gîrbovan încă nu și-a înaintat demisia, care de altfel ar fi trebuit să facă obiectul unei Hotărâri a CSM. Astfel fiind, luni premierul Dăncilă va înainta Președintelui o propunere pentru ministerul justiției a unei persoane care să află în vădită stare de incompatibilitate, fiind judecător în funcție. Cum Curtea Constituțională a stabilit deja în mai multe rânduri că o propunere de ministru poate fi respinsă ori de câte ori dacă aceasta nu îndeplinește condițiile legale de formă (în cazul de față propunerea unei persoane care poate ocupa funcția de ministru), indiferent cum va juca Președintele o va face la câștig”, potrivit sursei citate.

Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii susține că președintele Klaus Iohannis va putea fie să respingă direct propunerea ca fiind nelegală „și să dea astfel satisfacție rapidă electoratului său care în aceste zile a fost convins să vadă în Dana Gîrbovan un Florin Iordache în fustă”, fie să ridice miza și să forțeze o demisie din magistratura a Danei Gîrbovan.

„”O tergiversare în aceste condiții a numirii la justiție nu îi mai este imputabilă președintelui ci premierului, care nu este capabil să înainteze o propunere de ministru care să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege. Președintele va putea să afirme, foarte simplu și aparent corect, că se va pronunța pe propunerea Dana Girbovan doar după ce la dosar vor fi toate actele necesare, inclusiv demisia acesteia din funcția de judecător. Probabil Guvernul va invoca prevederile recente ale Codului administrativ potrivit cu care membrul Guvernului are un termen de 15 zile după depunerea jurământului în care să renunțe la funcția de judecător care îl face incompatibil.

Totuși, pe de o parte, simpla numire a unui judecător în funcție în calitatea de ministru în Guvern îl pune pe acesta în stare de incompatibilitate flagrantă din perspectiva statutului de magistrat, iar, pe de altă parte, în cazul magistraților cumularea a două funcții publice constituie abatere disciplinară potrivit Legii nr. 303/2004, în timp ce potrivit art. 51/1 din Legea nr. 317/2004 eliberarea din funcție a judecătorului prin demisie nu împiedică continuarea cercetării disciplinare. Desfășurarea întregii proceduri de numire în funcția politică din Guvern cu păstrarea calității de judecător, urmând ca persoana propusă să renunțe la funcție doar dacă este efectiv numită și doar după publicarea decretului prezidențial, va fi oricum greu de acceptat din partea sistemului judiciar, sensibil la asocierile formale cu politica, și va stârni un arsenal de contestări”, arată Adrian Toni Neacșu.

Avocatul conchide precizând că ceea ce vor face în cele din urmă PSD-ul și Dana Gîrbovan este greu să anticipat, dar „indiferent de decizie partida este pierdută înainte de a începe”.

„D-na judecător Dana Gârbovan nu va fi ministru al justiției”, arată, în final, Adrian Toni Neacșu.

Vineri, după ședința Comitetului Executiv Național PSD, liderul partidului, Viorica Dăncilă, a anunțat că social democrații o propun pe Dana Gîrbovan pentru portofoliul de ministru al Justiției, în locul Anei Birchall, că a discutat cu aceasta în prealabil și că propunerile vor fi trimise luni la Palatul Cotroceni.

Imediat după, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a subliniat că a acceptat de principiu propunerea de a fi ministru al Justiției, cu condiția să-i fie asigurată independența deplină în exercitarea mandatului și ca președintele Klaus Iohannis să fie de acord.

Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiției, este judecător la Curtea de Apel Cluj și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).