Foștii anchetatori ai lui Traian Berbeceanu solicită în instanță retragerea cărții „Radiografia unei mârșăvii judiciare” și plata unor daune de 15.000 de euro / Fostul comisar: „Cam ce nu vreți voi să se afle, măi?”

Procesul a fost deschis la Judecătoria Sectorului 2 din Capitală, scrie g4media.ro. Alături de Berbeceanu, a fost reclamată și Editura „Curtea Veche”.

Foștii procurori și fostul ofițer de crimă organizată, cei care l-au anchetat pe autorul cărții, cer 15.000 de euro pentru fiecare, dar și prezentarea de scuze publice de către fostul comisar.

Reclamanții mai cer și retragerea cărților din librării și ca Berbeceanu să le ceară scuze în mod public.

„Cam ce nu vreți voi să se afle, măi? Cum ați fabricat probe mincinoase și nelegale împotriva mea, cum m-ați arestat nevinovat, cum mi-ați distrus cariera profesională, cum mi-ați terorizat familia? Și pentru toate astea mai vreți și scuze publice? Vreți blocarea aflării adevarului prin interzicerea cărții?” a scris Berbeceanu pe Facebook.

Dosarul lui Berbeceanu: Înalta Curte suspendă procesul și sesizează Curtea de Justiție a UE

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis, miercuri, suspendarea apelului în care este judecat fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba, Traian Berbeceanu, și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări.

Până acum, magistrații Instanței supreme au suspendat mai multe procese, printre care și cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niță sau a fostului consilier Darius Vâlcov și a sesizat CJUE cu patru întrebări, solicitând să afle dacă deciziile Curții Constituționale privind completurile de judecată trebuie aplicate când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

Miercuri, magistrații Instanței supreme au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și în procesul lui Traian Berbeceanu, cu aceleași patru întrebări, respectiv:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluționeze o excepție procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (neprevăzut de Constituția României) și să oblige o instanță de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeași instanță?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)?

3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție, include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, de asemenea, suspendarea judecării apelului până la soluționarea cererii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Decizia poate fi atacată cu recurs în 72 de ore de la pronunțare pe dispoziția de suspendare a judecății.

Pe 30 iunie 2016, fostul șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat în acest dosar, Ioan Mureșan, fostul șef al DIICOT Alba, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare, aceștia fiind acuzați de fapte de corupție și criminalitate organizată. Totodată, fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă și condamnat la doi ani cu executare, iar Alin Mirel Muntean, ofițer în cadrul BCCO Alba, a primit patru ani cu executare. Rusu Gheorghe, presupus mituitor al lui Traian Berbeceanu, a fost condamnat la trei ani și șase luni cu executare pentru evaziune fiscală, Rusu Anca, Urs Ion Vasile și Mihai Mihalache fiind achitați.