Foștii miniștri de Interne ai PDL caută responsabilii de EȘECUL SCHENGEN: „Vinovatul se vede din satelit”. Chiar și noul termen de aderare ESTE PREA OPTIMIST

Aderarea României la spațiul Schengen ar fi trebuit să aibă loc, parțial, în luna septembrie, prin deschiderea frontierelor aeriene și maritime, apoi integral, la 1 ianuarie 2013, cu frontiera terestră. Această soluție fusese propusă de Germania și de Franța, iar Olanda aștepta doar un raport pe Justiție pozitiv pentru România, în luna iulie. Lucrurile s-au schimbat însă radical începând cu luna iunie, când USL a declanșat procedurile de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Acum, România speră să adere la Schengen în cel mai bun caz în perioada martie-iunie 2013, după cum a arătat în exclusivitate gândul.

La negocierile pentru aderarea la spațiul Schengen au participat în principal reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, dar și cei ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Președinției. Investițiile pentru aplicarea condițiilor tehnice și de resurse umane la standardele Schengen au costat peste un miliard de euro. Banii au fost primiți în mare parte de la UE, însă costurile de întreținere sunt suportate de statul român.

Miniștrii de Interne în responsabilitatea cărora a intrat negocierea și aplicarea acquis-ului comunitar privind Acordul Schengen au făcut parte din toate partidele politice românești: Vasile Blaga (PDL, 2004-2007, apoi 2009-2010), Cristian David (PNL, 2007-2008), Gabriel Oprea (PSD, actualmente UNPR, 2008), Liviu Dragnea și Dan Nica (PSD, 2009), Traian Igaș (PDL, 2010-2012), Gabriel Berca (PDL, 2012), apoi Ioan Rus și Mircea Dușa (PSD, 2012).

Gândul a stat astăzi de vorbă cu foștii miniștri de Interne ai PDL, pentru a afla cine consideră ei că sunt vinovații pentru faptul că România nu a intrat încă în spațiul Schengen. Vasile Blaga, Traian Igaș și Gabriel Berca au împărțit lucrurile pe două planuri: mai întâi extern, Olanda a introdus o nouă regulă în timpul jocului – condiționalitatea unui raport pe Justiție pozitiv; ulterior intern, guvernul USL a zdruncinat încrederea partenerilor europeni și a stricat în trei luni tot ce s-a negociat în patru ani, cu privire la Schengen.

Vasile Blaga: „Iată că le-am dat argumente celor mai puțin optimiști din Europa”

Cel mai longeviv ministru de Interne pe care l-a avut PDL, Vasile Blaga a explicat pentru gândul că, din punct de vedere tehnic, România a fost gata să adere la Schengen încă din ianuarie 2011. Au apărut însă problemele politice. Mai întâi pe plan extern, în Olanda, apoi pe plan intern, în România.

„Au apărut problemele politice, în primul rând cu ce s-a întâmplat în Olanda, cu guvernul de coaliție de atunci, din 2011, în care exista un partid extremist, care voia să excludă din Olanda muncitorii români, bulgari și nu numai. Dar dacă noi nu am mai fi avut aceste probleme interne în țară, anul acesta, nu ar mai fi fost probleme. Olanda este în alegeri, guvernul respectiv a căzut. Germania se pronunțase alături de Franța cu intrarea în două etape, începând cu septembrie 2012″, a declarat Vasile Blaga pentru gândul.

Faptul că Olanda s-a folosit de raportul pe Justiție din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a pune piciorul în prag României a fost fără precedent, spune Blaga, însă acum, după criza politică de la București, mai multe state europene, inclusiv Germania, sunt de partea Olandei.

„Olanda a apelat pentru prima oară la MCV, nu s-a aplicat în niciun alt caz în afara României. Dar asta justifica o poziție de politică internă a Olandei. Din păcate, iată că celor mai puțin optimiști (din Europa) le-am dat argumente în momentul acesta”, mai spune Vasile Blaga.

Criza politică declanșată la București de guvernul USL, în iunie, a înspăimântat partenerii europeni ai României nu atât pentru că președintele Traian Băsescu era suspendat, ci mai ales pentru că regulile politice și principiile statului de drept au fost încălcate, crede Vasile Blaga.

„Suspendarea președintelui a fost doar o parte din toată chestiunea. Este vorba despre tot ce a semnalat UE și nu numai în ce privește încălcarea regulilor statului de drept și principiilor de la Copenhaga – ei țin foarte mult la principiile politice. Din păcate aici s-a ajuns și nu va fi ușor de reglementat în continuare. După câte văd eu cât rău s-a făcut în aceste luni, cred că putem intra în primăvara anului viitor cu frontierele maritime și aeriene și în partea a doua a anului sau începutul lui 2014 cu frontierele terestre”, spune Vasile Blaga, pentru gândul.

Traian Igaș: „Neaderând încă la Schengen, susținem investițiile și întreținerea acestor tehnologii singuri, fără sprijin european”

Fostul ministru de Interne Traian Igaș a explicat pentru gândul că primul vinovat pentru că România nu se află încă în Acordul Schengen a fost Olanda, iar al doilea vinovat a fost guvernul USL.

„Dacă ne referim la faptul că la începutul anului, strategia era să aderăm parțial în luna septembrie, atunci de vină este raportul MCV pe justiție. Dacă ne uităm de ce am ajuns să introducem și MCV, asta ține de candidaturile unor lideri europeni care și-au făcut temă de campanie migrația și deschiderea Schengen„, spune Igaș.

„Pe plan intern, e clar ca lumina zilei: guvernarea USL care a slăbit încrederea europenilor vizavi de statul de drept din România. Oricine poate să vadă cu ochiul liber, din satelit, dacă vrea. Decredibilizarea României din punct de vedere al statului de drept reiese clar din ultimul raport de evaluare pe justiție”, adaugă Traian Igaș.

Igaș spune că, din punct de vedere tehnic, România nu a avut nicio problemă pentru a adera la Schengen, iar acest lucru a fost confirmat de cele 7 misiuni de evaluare care au avut loc în România, între 2009 și 2010.

„Lucrurile se îndreptau înspre o direcție clară, toată lumea ne-a sprijinit, toate țările care au avut președinția UE au fost alături noi, au recunoscut cele 7 rapoarte de evaluare de până la sfârșitul anului 2010. Ne-au spus foarte clar că România este pregătită din punct de vedere al securizării frontierelor. Au fost comisii independente, care nu aveau niciun dram de implicare politică.

S-a investit aproximativ 1 miliard de euro în tehnologie de ultimă generație, care nu este pusă în valoare. Este păcat ce se întâmplă acum, pentru că în doi-trei ani această tehnologie va trebui tot timpul înnoită, nu vor mai fi de ultimă generație. Iar noi, neaderând încă la Schengen, susținem investițiile și întreținerea acestor tehnologii singuri, fără sprijin european„, a explicat Traian Igaș, pentru gândul.

Gabriel Berca: „România era privită cu simpatie, pentru că își făcuse temele”

Fostul ministru de Interne Gabriel Berca își amintește că, la ultima sa participare la Consiliul JAI de la Bruxelles, lucrurile erau stabilite: România urma să intre în Schengen în septembrie.

„România era privită cu simpatie, pentru că își făcuse temele. Lucrurile mergeau pe un făgaș lin, normal, spre aderarea din toamnă„, a declarat Gabriel Berca pentru gândul.

Lucrurile s-au schimbat în ultimele trei luni, când situația politică de la București s-a deteriorat, crede Berca:

„Evoluția politică, suspendarea președintelui, toată această nebunie au dat peste cap chestiunea aceasta, pentru că noi clar am îndeplinit demult criteriile. Ultimele trei luni au afectat puternic aderarea noastră la Schengen. Dacă mai demult discutam de decuplarea României de Bulgaria, acum Bulgaria cere decuplarea de România, deși nu se poate, pentru că tehnic nu ai cum”.

Din punct de vedere tehnic și al problemei migrației ilegale din afara UE, partenerii europeni nu s-au temut niciodată pentru România, ci mai degrabă pentru Bulgaria, consideră Berca:

„Problemele pe migrație nu erau pentru România, erau pentru zona Bulgaria-Serbia. După problemele politice din nordul Africii, migrația din zonă nu afecta semnificativ România, culoarul era Serbia-Bulgaria”.

Ce este spațiul Schengen și de ce este important pentru România

Acordul Schengen a fost gândit în 1985 de Germania, Franța și cele trei țări Benelux și a fost implementat complet în 1995. Spațiul Schengen presupune o singură frontieră externă comună și eliminarea frontierelor interne între statele semnatare ale Acordului. Statele membre aplică un set de reguli comune în privința funcționării Poliției, Vămilor, vizelor și cooperării judiciare și polițienești. În prezent, la Schengen au aderat 25 de state europene, din care 4 nu fac parte din UE (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția).

Dacă România ar face parte din Schengen, ar însemna că cetățenii români nu vor mai fi controlați și opriți la granițele cu alte state Schengen, decât în situații speciale. Și mai important, transporturile comerciale nu ar mai fi supuse controalelor la vămile de frontieră, lucru care ar elimina o mulțime de costuri și timp pierdut.

La nivel instituțional, Poliția și vămile ar fi interconectate electronic cu toate celelalte autorități similare din statele Schengen, ceea ce ar face mult mai simplă urmărirea infractorilor și prevenirea criminalității transfrontaliere. România este deja integrată în sistemul SIS (Sistemul Informatic Schengen).

Astfel, apartenența la Schengen are atât o componentă care înlesnește libertatea de mișcare și de circulație pentru cetățeni, dar și una de întărire a securității și a siguranței publice în statele membre.

Pas cu pas spre Schengen

Negocierile României cu UE, pentru aderarea la spațiul Schengen, au început oficial din anul 2007, imediat ce România a aderat la UE. În luna iunie 2011, Parlamentul și Consiliul European parafau, prin vot, raportul tehnic final prin care se atesta că România și Bulgaria îndeplineau condițiile tehnice de aderare la Schengen. De atunci a început jocul politic privind acceptarea României în Schengen, care continuă până în prezent. Decizia finală aparține Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI), din care fac parte miniștrii de Interne ai statelor membre UE. Decizia trebuie să fie unanimă.

• Ianuarie 2007: Imediat după aderarea la UE, România a accesat banii europeni din Facilitatea Schengen, destinați pregătirii tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Prima tranșă a fost de 23 de milioane de euro. În total, până în 2009 inclusiv, România a primit aproximativ 560 de milioane de euro pentru a se pregăti de Schengen.

• 28 iunie 2007: România trimite la Consiliul UE „Declarația de pregătire” prin care anunță că este gata să înceapă procesul de evaluare, pentru primirea în Schengen, începând cu a doua jumătate a anului 2008.

• Septembrie 2007: se încheie prima vizită de pre-evaluare din partea UE.

• Ianuarie 2008: România și Bulgaria declară oficial că se pregătesc să adere la Schengen împreună.

• Septembrie 2008: România primește oficial „Chestionarul” Schengen. Este vorba despre o listă de aproximativ 250 de întrebări detaliate despre modul în care sunt sau vor fi implementate standardele tehnice ale Schengen. Răspunsurile României urmează să fie evaluate în teren de reprezentanții UE, prin șapte vizite, fiecare urmate de un raport pe domenii: vize, cooperare polițienească, protecția datelor personale, frontiere (aeriană, maritimă și terestră) și SIS.

• Decembrie 2008: Răspunsurile României au ajuns la Bruxelles și sunt analizate și discutate în cadrul Grupului de lucru SchEval, din care fac parte reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei Europene și ai Secretariatului General al Consiliului UE.

• Martie 2009: Are loc prima vizită de evaluare în teren a implementării standardelor Schengen, în domeniul cooperării polițienești.

• Aprilie 2009: Are loc a doua vizită de evaluare, în domeniul protecției datelor personale.

• Iunie 2009: Are loc a treia vizită de evaluare, în domeniul vizelor. Au fost verificate consulatele României de la Chișinău și de la Istanbul.

• Iulie 2009: Primele două rapoarte ale evaluărilor sunt pozitive.

• Septembrie 2009: Are loc a patra vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele maritime ale României. Sunt verificate în principal porturile Constanța, Agigea și Tulcea.

• Octombrie 2009: Al treilea raport de evaluare este pozitiv.

• Noiembrie 2009: Are loc a cincea vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele aeriene.

• Decembrie 2009: Al patrulea raport de evaluare este pozitiv.

• Martie 2010: Are loc a șasea vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele terestre.

• Mai 2010: Raportul privind frontierele aeriene este adoptat parțial, urmând ca experții să reviziteze aeroporturile Otopeni și Timișoara, după ce lucrările de modernizare la acestea se vor fi terminat.

• Iunie 2010: România primește acces la SIS și poate folosi datele la care au acces forțele polițienești din Schengen.

• Iulie 2010: România este evaluată pozitiv în al cincilea raport, privind frontierele terestre.

• Septembrie 2010: Este inaugurat Biroul SIRENE de la București. Acesta permite un flux de informații non-stop între România și restul statelor membre Schengen, pe domeniile de ordine și siguranță publică.

• Noiembrie 2010: Sunt reevaluate frontierele aeriene și terestre.

• Decembrie 2010: Are loc a șaptea vizită de evaluare, în care este verificată funcționarea SIS și SIRENE.

• 28 ianuarie 2011: Este adoptat și al șaptelea raport pozitiv de evaluare. România încheie oficial cu succes evaluările din partea UE în ce privește aplicarea standardelor Schengen.

• 8 iunie 2011: Parlamentul European adoptă prin vot Raportul final privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Au fost 487 de voturi pentru, 77 împotrivă și 22 de abțineri.

• 9 iunie 2011: Consiliul JAI întrunit la Bruxelles ia act de adoptarea Raportului final și decide că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. Decizia finală este anunțată pentru următoarea reuniune, din septembrie, pentru că mai multe state invocă așteptarea unui raport privind criminalitatea din România, lansat în iulie.

• 22 septembrie 2011: La Consiliul JAI, Olanda și Finlanda se opun aderării României și Bulgariei la Schengen. Principalele motive invocate sunt problema romilor și a corupției din vămi. Se invocă pentru prima oară raportul pe Justiție din cadrul MCV aplicat României, lucru fără precedent, pentru că cele două proceduri europene nu au nicio legătură juridică. Decizia este amânată pentru octombrie, fără însă să existe vreun angajament din partea principalelor centre de putere Franța și Germania.

• 27 octombrie 2011: Consiliul JAI – decizia este amânată din nou.

• 13 decembrie 2011: Consiliul JAI – Olanda își menține poziția și se opune României în Schengen.

• Februarie 2012: România primește evaluări pozitive de la CE, în cadrul Raportului intermediar MCV pe Justiție.

• Martie 2012: România obține în Consiliul European promisiunea că în septembrie 2012 va fi luată decizia privind aderarea la Schengen, rezoluție adoptată și de Consiliul JAI. Anterior, după negocieri intense duse de România, Germania și Franța au fost de acord cu o aderare la Schengen în două etape: prima în septembrie 2012, cu frontierele maritime și aeriene, iar cea de-a doua la în ianuarie 2013, cu frontierele terestre.

• Perioada Aprilie-Iunie 2012: Olanda invocă faptul că Guvernul său este unul interimar și nu poate lua decizii cu un impact atât de mare, mai ales că în septembrie urmează alegeri. Olanda pune condiția unui raport final pe Justiție pozitiv, în iulie, caz în care poziția sa va fi să sprijine România.

• Iunie 2012: USL inițiază modificări legislative și instituționale care să pregătească suspendarea președintelui Traian Băsescu, printre care se numără modificarea Legii referendumului sau demiterea conducerii celor două Camere din Parlament.

• 6 iulie 2012: Președintele Traian Băsescu este suspendat de Parlament.

• 18 iulie 2012: Raportul pe Justiție este extrem de critic la adresa clasei politice din România, pe care o acuză că a încălcat principii fundamentale ale statului de drept și independența justiției și a instituțiilor publice. În tot acest interval de timp, mai multe state membre UE, printre care Germania, Franța, Olanda, dar și SUA sau oficiali ai UE au lansat către București mesaje prin care condamnă aceleași lucru. Comisia Europeană stabilește că este nevoie de un nou raport suplimentar pe justiție, care va fi elaborat în decembrie 2012, pentru a stabili dacă problemele de la București s-au rezolvat.

• 29 iulie 2012: Are loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu. Acesta nu întrunește condițiile de cvorum, prezența fiind de sub 50% plus unul, chiar dacă aproape 90% dintre cei prezenți au cerut demiterea.

• August 2012: Germania și vicepreședintele CE, Viviane Reding, lansează mesaje prin care spun că se îndoiesc că România mai poate adera anul acesta la Schengen. Între timp, USL încearcă să conteste la Curtea Constituțională rezultatul referendumului.

• Septembrie 2012: Secretarul de stat Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din MAI, confirmă pentru gândul că aderarea la Schengen în 2012 este ca și pierdută, pentru că Germania și Olanda au decis să aștepte raportul suplimentar pe Justiție din decembrie. Cea mai probabilă dată pentru aderare, estimată de Tutilescu, este martie-iunie 2013.

• 19 septembrie 2012: Va avea loc o reuniune informală a Consiliului JAI, la Nicosia, Cipru, unde se va discuta despre aderarea României și Bulgariei la Schengen.