Fostul director al Poștei Române, condamnat la 6 ani de închisoare. Fostul ministru Zsolt Nagy, 3 ani și jumătate cu suspendare
Dan Mihai Toader, fostul director al Poștei Române, a fost condamnat la 6 închisoare în dosarul „Poșta”. Fostul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy (UDMR), a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu (PNL), a fost achitat.
Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al CNPR, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare, iar pe Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR, la cinci ani de detenție.
Ioan Folfă, administratorul societății Topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Unul dintre cei trei judecători din completul de la instanța supremă a făcut opinie separată, cerând și condamnarea lui Tudor Chiuariu și plata de despăgubiri către stat.
Dosarul a vizat modul în care, în perioada 2005-2007, un teren aflat în proprietatea statului român a ajuns la o firmă, SC Imopost Developments SA, prin intervenția foștilor miniștri Nagy și Chiuariu. Prejudiciul suportat de stat a fost de peste 8,6 milioane de euro.
Firma respectivă a fost creată în 2005, ca un parteneriat între Poșta Română, SC Procema SA, SC Comnord SA și două persoane fizice. Scopul constituirii S.C. IMOPOST DEVELOPMENTS S.A. a fost demolarea de către societate a clădirilor existente pe terenul din București, Calea Victoriei nr.133-135 și edificarea unui imobil cu funcțiuni multiple.
La data de 19 iulie 2005, conducerea Poștei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei nr.133-135 să fie adus de C.N. Poșta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societății nou înființate.
„În tot acest demers s-a urmărit favorizarea concernului S.C. PROCEMA S.A. – S.C. COMNORD S.A. astfel că, la nivelul anului 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri: ignorarea faptului că imobilul din Calea Victoriei este bun proprietate publică a statului și subevaluarea acestuia”, au arătat procurorii Parchetului General.
Cei trei directori din Poștă, condamnați în acest dosar, au fost acuzați că au subevaluat cu intenție imobilul respectiv.
„Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poștei Române în cel al IMOPOST trebuia însoțită de o evaluare a terenului astfel că firma inculpatului Folfă Ioan, S.C. TOPCADEX 99 S.R.L., a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferența rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro. Având în vedere faptul că acest raport de evaluare trebuia întocmit de către un expert judiciar, iar Folfă Ioan nu avea această calitate, acesta a modificat raportul, a semnat în fals în locul unui expert din cadrul firmei sale și a aplicat ștampila acestuia de expert judiciar. Atât Folfă Ioan cât și expertul avuseseră anterior colaborări cu S.C. PROCEMA S.A. și S.C. COMNORD S.A. iar inculpatul Lepădatu Emanoil, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asigurat că S.C. TOPCADEX 99 S.R.L. va realiza evaluarea terenului, pentru ca imobilul să fie evaluat de o firmă apropiată consorțiului și girând practic subevaluarea imobilului”, mai arată procurorii.
Între timp, fostul ministru UDMR al Comunicațiilor, Zsolt Nagy a inițiat o hotărâre de Guvern prin care să clarifice statutul terenului respectiv, aflat într-un litigiu la Curtea de Apel București.
„Practic, Zsolt Nagy a inițiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, în vederea promovării intereselor private ale consorțiului format din S.C. PROCEMA S.A. și S.C. COMNORD S.A”, spun procurorii.
Ca ministru al Justiției, Tudor Chiuariu (PNL), a avizat acest proiect legislativ, „cu ignorarea opiniei specialiștilor din subordine care susținuseră că acest demers este ilegal”.
Cei doi miniștri de resort au avizat acest proiect în regim de urgență, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative și a prevederilor legale care stabileau că trecerea unui imobil din proprietate publică în proprietatea privată a statului se putea face numai printr-o hotărâre care să prevadă expres acest lucru, au mai arătat procurorii.