Fostul director al postului lui Dan Diaconescu a fost reținut pentru ȘANTAJ

Conform purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, procurorul Cecilia Iana, trei persoane au fost reținute pentru șantaj, în prezent existând cinci plângeri la dosar și cinci părți vătămate, dar cercetările continuă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei reținuți vor fi prezentați, sâmbătă, instanței, cu propunere de arestare preventivă.

Conform unor surse judiciare, cei reținuți sunt directorul publicației „Atac de Buzău”, Florin Paraschivescu, soția acestuia, Oana Galanton, responsabilă cu publicitatea în săptămânalul buzoian, și Doru Iuga, redactor al publicației.

Săptămânalul „Atac de Buzău” a apărut pe piața media buzoiană în urmă cu peste un an, iar de atunci s-a făcut remarcat prin mai multe materiale defăimătoare la adresa oamenilor de afaceri și a primarilor din localitățile județului.

În tot acest timp, potrivit unor surse judiciare, plângeri ar fi fost formulate de primari care ar fi fost nevoiți să plătească diverse sume de bani pentru a nu deveni subiect în paginile săptămânalului. Printre cei care ar fi depus plângere împotriva lui Paraschivescu s-ar număra primarul din Poșta Câlnău, Sorin Munteanu, primarul orașului Nehoiu, Florentin Lungu, primarul comunei Berca, Valeriu Marcu, fostul deputat Marian Ghiveciu, dar și oameni de afaceri.

Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.

Printre cei de la care Florin Paraschivescu ar fi încercat să obțină bani se numără și proprietarul Grup Romet Buzău, Constantin Toma.

El a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că de mai multe ori a fost sunat personal de Paraschivescu și a primit mesaje prin intermediul a diverse persoane pentru a se întâlni cu acesta în vederea încheierii unui contract de publicitate. Pentru că a refuzat, numele lui Constantin Toma a apărut în diverse articole defăimătoare din săptămânalul buzoian.

„Am fost sunat de mai multe ori de acest individ pentru a mă întâlni cu el. Am refuzat acest lucru și de atunci au început să apară despre mine anumite materiale defăimătoare, scrise într-o manieră mizerabilă despre care nu credeam că este posibil să vadă lumina tiparului. Sunt fost proprietar de ziar, însă eu nu credeam că așa ceva este posibil”, a declarat omul de afaceri Constantin Toma.

Directorul publicației „Atac de Buzău”, Florin Paraschivescu, nu este pentru prima dată într-o astfel de situație. În calitate de director al publicației „Atac la persoană”, împreună cu trei angajați, a fost reținut în urmă cu trei ani de polițiști în curtea Universității Bioterra după ce ar fi primit bani de la rectorul acesteia, Ioan Nicolae, pentru a nu da publicității imagini cu distrugerea unor documente în curtea universității.

De altfel, informații despre preocupările lui Florin Paraschivescu au apărut în urmă cu două săptămâni când, potrivit presei, președintele PSD Sector 5 din Capitală, Cristian Rizea, a depus o plângere pentru șantaj împotriva lui. Paraschivescu i-ar fi cerut lui Rizea 10.000 de lei lunar pentru ca publicația „Atac la Persoană”, care apare în București, să nu publice materiale denigratoare la adresa sa.

Alături de Florin Paraschivescu anchetatorii l-au reținut și pe Doru Iuga, redactor al publicației. Iuga este un fost jurnalist de televiziune și fost director al postului OTV condus de Dan Diaconescu, care a fost implicat într-un scandal sexual.

În mai 2013, fostul director al postului OTV Doru Iuga a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Termenul de încercare al pedepsei dispuse în cazul lui Iuga a fost de patru ani, instanța stabilind totodată interzicerea unor drepturi civile ale acestuia timp de 10 ani, respectiv acelea de a fi ales în funcții publice, de a ocupa o funcție publică, de a deține drepturi părintești și de a fi tutore sau curator.

În acest dosar, fostul director al OTV a stat în arest preventiv timp de 10 luni, fiind eliberat în 22 martie 2012, printr-o decizie a Tribunalului București.

Hotărârea instanței nu era definitivă, ulterior fiind dispusă executarea pedepsei. Însă, în 2014, Judecătoria Sectorului 1 a admis o cerere a lui Iuga privind constatarea intervenirii unei legi penale mai favorabile, stabilind că infracțiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată și dispunând punerea sa în libertate.

Dosarul lui Iuga și al celorlalți patru inculpați a fost disjuns dintr-unul în care au mai fost trimiși în judecată cetățeanul german Klaus Zander și Andrei Marius Staicovici.

Procurorii de la Parchetul Capitalei i-au deferit justiției, în 24 august 2011, pe Doru Iuga și cetățeanul german Zander Klaus, acuzați de act sexual cu un minor, în formă continuată, precum și pe Andrei Marius Staicovici, Viorel Manolache, Ștefan Romeo Haciadurian și Adrian Dobre, acuzați de proxenetism în formă continuată.

Mijloacele de probă administrate în dosar au conturat modul de operare al proxeneților în raport cu tinerii care practicau prostituția și cu beneficiarii serviciilor sexuale, aspectele principale fiind „zonele de unde, momentele și modalitățile în care erau racolați/ademeniți bărbații tineri în vederea practicării de relații homosexuale”, „modul în care bărbații tineri erau transportați” și „unde erau transportați bărbații tineri și intervalul de timp cât erau ținuți”.

În legătură cu primul aspect, al zonelor de racolare, anchetatorii arătau că proxeneții ademeneau – în vederea practicării de relații homosexuale – persoane din rândul bărbaților tineri fără adăpost sau al celor cu mijloace de existență precară, din mai multe zone din București, cunoscute ca zone de întâlnire pentru homosexuali (de exemplu zona Lipscani/Brătianu, Piața Romană, Piața Unirii – restaurant McDonald”s, Gara de Nord).

Proxeneții contactau telefonic, la cererea clienților, bărbați tineri, printre care se aflau și minori, cărora le cereau servicii sexuale pentru clienți și le înlesneau întâlnirile cu clienții. Proxeneții erau contactați telefonic de bărbați tineri care își ofereau serviciile sexuale și cărora, de asemenea le înlesneau întâlnirile cu clienții.

Același gen de contacte se realizau prin intermediul internetului, fie prin postarea unor anunțuri prin care se oferă servicii de masaj, fie prin diferite site-uri de socializare, mai arată anchetatorii la acest capitol.

Proxeneții le asigurau bărbaților tineri, care se prostituau, transportul în vederea întreținerii de relații sexuale, fie prin intermediul autoturismelor proprii, fie cu autoturisme taxi, achitând contravaloarea cursei efectuate.

Tinerii care practicau prostituția erau transportați de către proxeneți la locuințele clienților, unde erau ținuți timp de mai multe ore, pe timpul nopții sau chiar în toate zilele de week-end, timp în care întrețineau relații sexuale cu aceștia.

Din probele de la dosar a reieșit că pentru aceste activități, proxeneții primeau de la clienți sume de bani și alte foloase materiale. Totodată, bărbații tineri care își ofereau serviciile sexuale primeau și ei sume de bani sau alte foloase.