Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a cerut Judecătoriei Sectorului 4 să fie eliberat condiționat

Victor Atanasie Stănculescu a fost adus, luni dimineață, la Judecătoria Sectorului 4 pentru judecarea cererii sale de eliberare condiționată din penitenciar, după ce a executat o treime din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat în dosarul Revoluției de la Timișoara.

Avocat din oficiu care l-a apărat a arătat în fața instanței că sunt întrunite condițiile pentru eliberarea lui Stănculescu, inclusiv Comisia de la nivelul penitenciarului fiind de acord cu acest lucru.

Acesta a mai spus că Victor Atanasie Stănculescu ar trebui să beneficieze de prevederile legale mai favorabile, respectiv vechiul Cod penal, și să fie eliberat condiționat după ce a executat o treime din pedeapsă, arătând totodată că acesta a avut un comportament „ireproșabil” în penitenciar.

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta: „Datoria României este peste 200 miliarde de euro. Avem de achitat 10 miliarde euro doar dobânzile”

08:30

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 805. Cinci palestinieni uciși în nordul Fâșiei Gaza, inclusiv un copil

08:06

Procurorul de ședință a cerut instanței respingerea cererii lui Stănculescu, pe motiv că fapta pentru care a fost condamnat este deosebit de gravă, astfel că acesta trebuie să continue executarea pedepsei în regim de detenție.

Instanța Judecătoriei Sectorului 4 a rămas în pronunțare și urmează să stabilească dacă Stănculescu va fi sau nu eliberat condiționat.

Victor Atanasie Stănculescu a solicitat, în 24 februarie, Judecătoriei Sectorului 4, să fie eliberat condiționat. Fostul general, în vârstă de 85 de ani, încarcerat din octombrie 2008, a arătat, în cererea de eliberare condiționată, că a executat mai bine de cinci ani de închisoare din pedeapsa de 15 ani la care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Potrivit noului Cod penal, liberarea condiționată în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani se poate dispune după executarea a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere, conform noului Cod de procedură penală.

Dacă instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii. Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de trei zile de la comunicare, se mai arată în noul Cod de procedură penală.

În 22 ianuarie, după ce a fost audiat la Parchetul general în dosarul evenimentelor produse în București în timpul Revoluției din 1989, fostul general spunea că speră să fie eliberat condiționat după ce execută o treime din pedeapsa de 15 ani de închisoare primită în dosarul Revoluției de la Timișoara.

La 10 ianuarie 2013, Tribunalul Ilfov a respins o cerere a lui Stănculescu de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale. Fostul general formulase solicitarea pe motiv că afecțiunile grave de care suferă nu pot fi tratate în penitenciar.

În 16 octombrie 2008, judecătorii instanței supreme i-au condamnat pe Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu la câte 15 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav, aceștia fiind degradați. Cei doi au fost încarcerați în aceeași zi, la scurt timp foștii generali formulând cereri în instanță de întrerupere a executării pedepselor din motive medicale.

Generalul Mihai Chițac a murit în 1 noiembrie 2010, în locuința sa din Capitală, el fiind externat după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice.

După ce mai multe cereri de întrerupere a pedepsei au fost respinse de instanță, Victor Atanasie Stănculescu a trimis o cerere de grațiere la Președinție, la care Ministerul Justiției a dat aviz negativ.