Fostul șef al CCR, despre cele mai controversate articole din legile justiției. „În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiției nu înseamnă în subordinea”. Secția pentru anchetarea magistraților poate fi „un instrument de presiune”

Contactat de Gândul, fostul președinte al Curții Constituționale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiției.

1. Statutul procurorilor

Decizia cea mai controversată în spațiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraților, în care se prevedea că „procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii” cu articolul din Constituție care prevede că „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Deși au fost voci care au susținut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul șef al Curții Constituționale(CCR), Augustin Zegrean susține contrariul.

„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea.Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparțină, de care să știe că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.

2. Răspunderea magistraților

Ultima formă votată a statutului procurorilor și judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acțiune în regres, prin Ministerul Finanțelor, împotriva magistraților care au săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.„După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, curea-credințăsau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputați în ședința maraton de miercuri.

Augustin Zegrean susține că formularea imperativă poate duce la situația în care nu mai există un drept de apreciereasupra faptului dacă magistratul și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijență și reaua-credință și apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul șef al CCR.

În opinia sa, așa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să știți că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situațiile de răspundere sunt de excepție. Altfel imaginați-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluția pronunțată”, a comentat el.

De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituției în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acțiune în regres împotriva magistraților, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.

„Din conținutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituție rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situația generatoare de daune cu rea-credință sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credință sau gravă neglijență [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acțiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Deși sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să își exercite dreptul de regres.Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituție poate duce la situații inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acțiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenția instanței judecătorești. De aceea, conținutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condițiile legii. Așadar, textul constituțional nu poate constrânge statul la inițierea, în toate cazurile, a unor acțiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acțiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanța judecătorească să se pronunțe asupra acțiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privința alin.(3) al art.52 din Constituție”, se arată în decizia CCR.

Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraților, președintele nu poate refuza propunerile de numire ale șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Președintelui nu poți să-i iei atribuțiile, vor să transforme președintele României, într-un președinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislația asta nu corespunde cu Constituția României. Nu cred că o astfel de legislație va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean.

4. Soluțiile procurorului pot fi infirmate și pe motiv de netemeinicie

Parlamentarii au decis, în modificarea legii 304/2004, în sensul că „soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale saunetemeinice”.

Fostul șef al CCR susține că această formulare este „ca nuca în perete”. „Procurorul nu apreciază temeinicia, doar legalitatea. temeinicia este la instanță”, a comentat Zegrean.

5.Secția de investigare a unor infracțiuni din justiție

Una dintre cele mai controversate decizii este cea privind înființarea unei secții speciale în cadrul parchetului General pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.

„În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția de investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori și judecători militari”, se arată într-un amendament adoptat la propunerea de modificare a legii 304/2004.

„Categoric poate fi interpretat ca un instrument de presiune. Ăștia nu vor avea altă treabă decât să-i spioneze pe procurori și judecători. Poți să lucrezi cu coasa deasupra capului, că tot timpul te urmărește cineva prin beci, prin priză, prin mama dracului?! Atunci să judece ei. Toate modificările astea nu sunt în spiritul Constituției, sunt în afara ei. Asta doar că cineva vrea să facă asta ca să-i sperie pe procurori și pe judecători. Câte parchete vor să facă? Deja avem 3 deja și cu ala militar patru”, a declarat Augustin Zegrean.

În opinia fostului șef al CCR, nu se justifică scoaterea magistraților corupți din sfera de competență a DNA.

„Ce facem acum, pentru orice profesie o procuratură? De ce nu fac și o procuratură a notarilor, a avocaților? Nu e în regulă. Nu era un DNA al procurorilor și judecătorilor. Toți care făceau infracțiuni de corupție erau cercetați de DNA, fie că erau judecători sau procurori. Nu se justifică scoaterea lor din competența procurorilor DNA. Este doar un moft, este doar pentru măreția moftului. Ca să-i scoată pe ei de acolo și să-i pună în altă parte. Nu e în regulă. Nu poate pe unii să-i cerceteze Parchetul din Beclean și pe alții Parchetul din București. Nu are nicio logică. Un corupt judecător nu e mai corupt decât un corupt funcționar public”, a mai spus el, adăugând că „justiția e egală și unică pentru toți”.