Gabriel Oprea, trimis în judecată în dosarul morții polițistului Gigină. Reacția fostului vicepremier

Judecătorii instanței supreme urmează să stabilească primul termen în dosar.

Anterior, judecătorii decis ca ancheta să fie finalizată până la data de 1 mai. Hotărârea a fost luată după ce părinții lui Bogdan Gigină, polițistul mort într-un accident în timp ce făcea parte din coloana oficială a fostului ministru Gabriel Oprea, au cerut urgentarea anchetei.

În această cauză procurorii îl acuză pe Gabriel Oprea de ucidere din culpă.

„Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină Bogdan-Cosmin) și un echipaj format dintr-un ofițer și un agent de poliție aflați într-un autoturism de poliție rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Oprea Gabriel. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa situată în cartierul Cotroceni”, susțin procurorii.

Potrivit DNA, din probele de la dosar ar rezulta indicii că „încălcând dispozițiile legale care reglementează însoțirea demnitarilor, ministrul de interne Oprea Gabriel a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoțire cu echipaje de poliție rutieră cu titlu permanent, ca aceste echipaje să fie formate atât dintr-un autoturism de poliție rutieră (un agent și un ofițer de poliție rutieră), cât și dintr-o motocicletă a poliției rutiere”.

După anunțul depunerii cererii de urgentare a dosarului, DNA a motivat durata lungă a anchetei, menționând că unele acte au fost declasificate parțial în decembrie 2017, iar altele în 2018.

În dosar va fi judecat Petre Mazilu, administratorul societății care executa pe suprafața carosabilă o lucrare la instalația subterană de gaze naturale, precum și persoana juridică General MPM Impex S.R.L. Procurorii spun că respectiv modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil este imputabilă firmei și administratorului.

„Concret, a rezultat că semnele de circulație nu erau reflectorizante și că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulație trebuiau să fie reflectorizante, iar semnalizarea lucrărilor trebuia să înceapă cu 240 de metri înainte de locul acestora”, explica DNA.

Cercetarea în acest caz a început în urmă cu mai bine de doi ani.