Topul politicienilor săptămânii:
5. Eugen Tomac – Care încearcă să ne convingă că PMP nu partidipă la guvernare, deși are oameni în guvern. Acesta este un partid fără niciun viitor. la următoarele alegeri dispare.
4. Klaus Iohannis – Care încalcă în mod repetat Constituția. Este președinte, premier-monarh și președinte de partid la PNL.
3. Victor Ponta – A înviat. E loc de un partid de stânga, dar el trebuie făcut de cineva.
2. Marcel Ciolacu – Nu înțeleg ce vrea de la acest partid. Eu sunt aproape sigur că altul va fi președintele acestui partid după Congres.
1. Monica Anisie – Care a reușit să se compromită total nefăcând nimic.
Editorialul săptămânii: „Toți nedecorații președintelui”, de Bogdan Iacob
Redăm principalele idei din emisiune:
Cristoiu, despre alegerile pentru primăria Capitalei: Firea va fi în perioada următoare ținta tuturor diversiunilor. PSD este obligat, chiar dacă nu o suportă, să o susțină. Dacă nu face asta, pentru partid s-a terminat, deoarece Capitala este vitală. Dincolo, la USR, Barna nu îl vrea în veci pe Nicușor Dan. Ar însemna că Dan, dacă iese câștigător, devine foarte puternic, mai puternic decât el. PLUS vrea candidatul lui. Fiecare partid vrea candidat unic, dar să fie al lui. PNL nu va admite să susțină candidatul altui partid, deoarece Bucureștiul este o sursă uriașă de parale.
Despre vizita președintelui la Londra: Pe vremea lui Ceaușescu era o misiune a presei de a arăta importanța internațională a lui Ceaușescu. Presa platită prezintă vizita lui Iohannis ca o mare realizare. Regina nu a vorbit doar cu Carmen Iohannis, ci cu toate doamnele invitate. Domnul Klaus Iohannis a fost invitat la un dejun cu toți cei care au atins 2% din PIB pentru apărare. Dar dejunul ăsta pe care Trump a dat 100 de dolari pe noi ne-a costat 4 miliarde de dolari. Am plătit rachetele Patriot în avans, de aia avem și deficit.
Cristoiu, despre anticipate: PSD nu vrea anticipate și de aceea îl ajută pe Orban. Ele sunt, însă, vitale pentru interesul național. Nu mai putem sta încă un an cu guvern minoritar. Acesta nu va putea face nimic, deoarece este paralizat. Pentru PSD și țară ar fi o nenorocire ca partidul să revină la guvernare. Ei trebuie să mai stea câțiva ani în opoziție pentru a se reface și curăța de oportuniști.
Despre relația dintre Iohannis și Orban: Interesul lui Iohannis este ca Guvernul Orban să cadă. El vrea să se afle că s-a bătut palma între Orban și Ciolacu ca să nu se depună moțiune. Așa se explică de ce președintele a zis azi public că asumarea răspunderii pe buget e constituțională, deși nu e, iar Orban a zis că nu va face așa și că va încerca să rezolve problema până la sfârșitul lunii decembrie. Un al doilea semnal este că presa mituită nu e pro-guvern, ci pro-Iohannis. Apoi cred că se vor activa cei de la #rezist.
Despre asumările anunțate de Guvernul Orban: Sunt un adversar al ordonanțelor de urgență și a legiferării prin asumarea răspunderii. În istoria postdecembristă această practică nedemocratică a fost a regimului Băsescu. Emil Boc a dat 12 legi prin această metodă, inclusiv unele foarte importante. Noi trebuie să înțelegem că Parlamentul a fost înființat cu scopul de a da legi.
Despre presupusa înțelegere Dăncilă-Iohannis: Nu s-a întâmplat în varianta de telenovelă turcească povestită de domnul Stănescu. Aceste alegeri au fost o enigmă. Este imposibil ca un contracandidat să facă exact ce vrea celălalt. Dăncilă a făcut pas cu pas ce a dorit Iohannis. Nu se știe exact cum s-a ajuns aici.
Despre reforma din PSD: Din 1996 PSD se tot reformează, după fiecare aleg eri. Este reforma permanentă. O fantezie dintr-un simplu motiv: în istoria omenirii, reformele partidelor au loc când le obligă viața. PSD nu se va reforma în veci cât timp el este acest mamut care domină stânga. (…) PSD o ține din scandal în scandal, după alegeri. A dispărut Dăncilă două zile, iar acum a venit scandalul Bădălău. El trebuia să fie exclus. Nu s-a întâmplat deoarece domnul Ciolacu duce o politică care se va dovedi a fi catastrofală. El merge pe unitatea partidului cu orice preț. A urmat scandalul cu cheltuielile. Aceste probleme nu trebuiau dezbătute în public.