George Ivașcu, despre CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI: Sper să avem o întâlnire de negociere cu proprietarii, în octombrie

„Am constituit o comisie de negociere cu familia, să vedem care este poziția dânșilor, dacă ei doresc să continuie sau nu, pentru că ei sunt proprietari”, a spus ministrul, marți, la ieșirea de la o audiere în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, organizată la solicitarea PNL, pentru a oferi explicații despre gestionarea bugetului pentru evenimentele cu ocazia Centenarului.

„Sper ca, în luna octombrie, să avem o primă întâlnire cu proprietarii”, a mai spus George Ivașcu

În luna iunie, Bogdan Grabowski, avocatul proprietarelor „Cumințeniei Pământului” – Paula Ionescu și Alina Șerbănescu -, a declarat pentru MEDIAFAX, că, în februarie 2018, s-a solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016, dar, până la momentul respectiv, nu se primise niciun răspuns.

În prezent, sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, nu mai este expusă la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București, proprietarele acesteia refuzând prelungirea contractului de comodat încheiat până la data de 3 iunie.

Întrebat, în iunie, de MEDIAFAX care este motivul pentru care nu se mai dorește expunerea sculpturii la MNAR, avocatul a declarat: „Pentru că Muzeul Național de Artă ne-a informat că bugetul pentru suportarea asigurării lunare este de aproximativ 90% din bugetul aprobat de către Ministerul Culturii pentru plata asigurării operelor închiriate sau pe care le dețin de la persoane. Asigurarea pentru «Cumințenia Pământului» ar fi reprezentat cam 90% din bugetul lunar pe care îl are muzeul pentru suportarea unor astfel de asigurări”.

Avocatul a explicat atunci că MNAR a solicitat de la Ministerul Culturii (MCIN) să le fie alocați bani pentru suportarea costului asigurării, însă „Ministerul Culturii nu le-a răspuns. Iar, în ultima perioadă, a fost prelungit contractul o dată pe trei luni, în luna mai a mai fost prelungit cu o lună, dar în ultimul moment, în ultima zi. Acum ne aflam din nou în această situație”.

Asigurarea lunară a sculpturii lui Brâncuși se ridica la 9.000 de lei.

„Doamnele coproprietrare s-au adresat Ministerului Culturii în luna februarie, anul acesta, solicitând să precizeze ministerul dacă înțelege să reevalueze sculptura sau dacă înțelege să plătească suma de 11 milioane (de euro, n.r.) convenită în 2016. Din februarie, până astăzi, nu am primit niciun răspuns de la minister. Iar, în această situație, doamnele coproprietare au înțeles să nu mai prelungească contractul de comodat”, a mai spus avocatul.

„În 31 octombrie 2016, când Banca Națională nu a mai putut să păstreze lucrarea în expunere, lucrarea a fost dusă la Muzeul Național de Artă în mod provizoriu, până la achiziționarea de către statul român. Ori, anul acesta, statul român a hotărât să restituie banii celor care au donat. Domnul ministru (al Culturii, George Ivașcu, n.r.) a chemat corpul de control al prim-ministrului și în această situație s-a ajuns la această decizie (de a nu mai prelungi contractul de comodat, n.r.)”, a completat Grabowski.

Întrebat la momentul respectiv de MEDIAFAX dacă se mai dorește vânzarea sculpturii, acesta a răspuns afirmativ.

„Se dorește vânzarea, dar proprietarele vor să primească un răspuns de la minister, dacă ministerul înțelege să își respecte obligația asumată în 2016, iar, dacă nu și-o respectă, să menționeze în mod clar că nu exercită dreptul de preemțiune, pentru a putea fi scoasă la licitație”, a spus acesta.

„Există un termen de 30 de zile, legea 182 din 2000, legea care reglementează patrimoniul cultural mobil, instituie un termen de 30 de zile de la notificarea de către proprietari prin agentul economic și această notificare a avut loc în septembrie 2014, acum aproape patru ani”, a precizat Grabowski.

„Au trecut 30 de zile, doar că la sfârșitul lui 2014, statul român a menționat că dorește să o cumpere și că dorește să negocieze. Negocierile s-au finalizat în 2016, moment în care Ministerul Culturii a spus că plătește și oferă suma de 11 milioane de euro, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic”, a mai spus el.

Întrebat dacă autoritățile române pot fi date în judecată pentru tergiversarea procedurilor, avocatul a răspuns: „Sigur că pot fi dați în judecată, însă doamnele proprietare preferă să ajungă cu lucrarea la o licitație”. Un proces „implică și mult timp, s-ar exprima și tot felul de opinii pe marginea acestui proces și doamnele proprietare au fost supuse destulă vreme, pe perioada negocierilor, la tot felul de acuzații nefondate din partea diverselor personalități ale vieții publice”.

„În acest moment, ar dori să poată să vorbească cu cineva competent din partea statului român”, a spus Grabowski, care a adăugat că, pentru adresa făcută MCIN în februarie 2018 nu s-a primit niciun răspuns, „o liniște totală”.

În ceea ce privește o nouă evaluare a sculpturii, atât la solicitarea MCIN, cât și la cea a proprietarilor, acest demers urma să fie făcut împreună.

„Rămăsese ca acest demers să fie făcut împreună. Noi am răspuns ministerului în octombrie anul trecut, după care am mai avut o întâlnire întâmplătoare cu fostul ministru Romașcanu când s-a deschis expoziția Brâncuși, la sala Brâncuși, la Muzeul Național de Artă, în decembrie, atunci ni s-a spus că urmează la începutul lui ianuarie s-a schimbat guvernul, a venit un nou guvern a venit un nou ministru și de atunci nu am mai primit niciun fel de comunicare”, a precizat Grabowski.

„Proprietarii pot să o reevalueze (separat, n.r.) și sigur că proprietarii, nu în ultimul rând, se uită și la piața internațională, care, în ultimii doi ani, a crescut mult. Dacă, până în 2014, sculptura cea mai scumpă a lui Brâncuși fusese undeva în jurul sumei de 30 de milioane de euro, astăzi s-a ajuns la vreo 70 de milioane, deci s-a dublat”, a mai spus el.

Întrebat de MEDIAFAX ce doresc să facă proprietarele sculpturii în viitorul apropiat, Grabowski a spus: „Nu pot să comentez în acest moment decât faptul că vor respecta legislația, atât cea europeană, cât și cea din România. Deocamdată nu au luat o hotărâre ce vor face, dar în acest moment au înțeles că lucrarea să nu mai fie expusă”.

„Din punctul nostru de vedere, după ce am depus acea adresă în februarie 2018, am citit în presă, în martie, că ministrul (Culturii, n.r.) a chemat corpul de control al prim-ministrului. Poate să fie și acesta un răspuns la cererea noastră. Noi nu avem emoții din partea acestei verificări. Nu am făcut nicio ilegalitate. Noi am negociat conform legii 182 din 2000. Legea menționează că prețul se poate negocia între proprietari și reprezentanții ministerului și asta a avut loc. O negociere”, a mai spus Grabowski.

La începutul lunii martie, reprezentanții MCIN au declarat pentru MEDIAFAX că instituția va solicita în perioada următoare o nouă expertiză pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, care va viza, după caz, reevaluarea și/sau renegocierea cu proprietarii. Însă, la sfârșitul lunii mai, MCIN nu demarase încă o nouă expertiză, fiind analizată situația în vederea luării celei mai bune decizii, potrivit unui răspuns al MCIN la solicitarea MEDIAFAX.

Ministrul Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu, a solicitat, ca urmare a evaluării din prima lună de mandat, aprobarea unei misiuni a Corpului de Control al premierului cu privire la verificarea activității MCIN, care include și acțiunile referitoare la sculptura „Cumințenia Pământului”, au mai menționat reprezentanții instituției în răspunsul oferit MEDIAFAX pe 25 mai.

Prețul pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloș și actualii proprietari ai sculpturii, moștenitorii inginerului Gheorghe Romașcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de șase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacția nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnați celor care au făcut donații pentru opera de artă, până la sfârșitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.